Rectificarea bugetară pentru 2024 scoate în evidență una dintre cele mai mari probleme cu care se confruntă România: un deficit bugetar care se îndreaptă vertiginos spre 8% din PIB, potrivit unui avertisment lansat de Consiliul Fiscal. Această situație financiară îngrijorătoare reflectă nu doar ineficiențele guvernului în gestionarea cheltuielilor, ci și o incapacitate cronică de a atrage și utiliza fondurile europene care ar putea contribui decisiv la susținerea economiei.
România are unul dintre cele mai mari deficite bugetare din Uniunea Europeană, iar sindromul „deficitelor gemene” — atât intern, cât și extern — amenință stabilitatea macroeconomică. Cu un deficit de cont curent care se apropie de 8% din PIB, țara noastră riscă să se afunde într-o dependență periculoasă de finanțarea externă, agravată de lipsa progresului în atragerea fondurilor europene.
Absorbția fondurilor structurale și de coeziune din cadrul financiar multianual (CFM) 2021-2027 este catastrofal de inexistentă la nivelul lunii august 2024, (ZERO) iar fondurile PNRR, care ar trebui să fie un motor de dezvoltare, sunt și ele blocate. Cu doar 2,5 miliarde de euro rambursate din CFM 2014-2020 și o cerere de plată de 2 miliarde de euro din PNRR încă în evaluare la Comisia Europeană, guvernul actual demonstrează o incompetență cronică în gestionarea acestor resurse critice.
Mai mult, în loc să redreseze problemele reale de atragere a fondurilor europene, guvernul alege să suplimenteze investițiile din surse interne și împrumuturi, crescând astfel vulnerabilitatea țării la fluctuațiile piețelor financiare internaționale. Această abordare nu doar că pune o presiune enormă asupra bugetului public, dar crește și îndatorarea, cu riscul ca datoria publică să sară peste 60% din PIB.
În loc să recunoască eșecurile în absorbția fondurilor europene și să adopte măsuri corective, guvernul preferă să invoce investițiile interne drept justificare pentru acest deficit bugetar uriaș.
Însă, așa cum subliniază Consiliul Fiscal, acest argument este „hazardat”. În realitate, investițiile publice finanțate prin împrumuturi nu sunt sustenabile pe termen lung și nu contribuie direct la reducerea dezechilibrelor comerciale sau la înlocuirea importurilor cu produse interne, așa cum ar trebui să fie cazul.
România are nevoie de o strategie fiscal-bugetară pe termen lung, care să includă o creștere semnificativă a veniturilor bugetare, o reformă fiscală și o eficientizare drastică a colectării TVA. Însă guvernul pare incapabil să implementeze măsurile necesare pentru a redresa situația. În schimb, continuă să tolereze evaziunea fiscală și să se bazeze pe proiecții nerealiste, cum ar fi veniturile ipotetice din digitalizarea ANAF, care nu s-au materializat în primele șapte luni ale anului.
În concluzie, guvernul actual nu doar că nu reușește să controleze cheltuielile publice, dar ratează și oportunitatea de a atrage fonduri europene esențiale pentru dezvoltarea țării. Cu un deficit bugetar ce amenință să depășească pragul de 8% din PIB și o absorbție de fonduri europene care stagnează, România se află pe un drum periculos către o criză fiscală profundă.
♦ Italia este de zece ori mai eficientă decât România la implementarea PNRR
Documentul publicat de Consiliul Fiscal poate fi consultat AICI
Flux știri internaționale
