Decizia Comisiei Europene de a impune tarife pe unele îngrășăminte importate din Rusia și Belarus ar fi trebuit să fie o soluție benefică pe trei planuri: să reducă veniturile Kremlinului, să sprijine industria europeană a îngrășămintelor și să prevină creșterea prețurilor pentru fermieri. Însă, măsura riscă să eșueze pe toate fronturile.
Producătorii europeni de îngrășăminte avertizează că decizia vine prea târziu și este implementată prea lent pentru a avea un impact real. Deși tarifele vor crește gradual, de la 40 de euro pe tonă la 430 de euro în trei ani, Rusia va putea continua să exporte îngrășăminte în UE până în 2026 fără restricții semnificative. Această întârziere îi nemulțumește pe producătorii europeni, care acuză Bruxelles-ul că le pune în pericol industria prin lipsa unor măsuri mai ferme.
În același timp, fermierii europeni sunt revoltați, avertizând că noile tarife vor duce la creșterea costurilor de producție, într-un moment în care sectorul agricol este deja afectat de inflație și reguli de mediu mai stricte. Copa și Cogeca, principalul lobby agricol al UE, solicită eliminarea taxelor pentru îngrășămintele importate din surse non-rusești pentru a evita o criză agricolă de proporții.
Dacă prețurile îngrășămintelor cresc semnificativ, UE riscă noi proteste ale fermierilor, care ar putea bloca drumuri și paraliza capitalele europene. În fața acestei presiuni, Bruxelles-ul susține că măsura este necesară pentru a slăbi economia de război a Rusiei și a proteja autonomia strategică a Uniunii.
Cu toate acestea, experții consideră că tarifele sunt insuficiente și tardive, iar fără acțiuni mai rapide și mai ferme, UE riscă să rateze atât oprirea finanțării războiului rusesc, cât și protejarea propriilor industrii și fermieri.
Sursă alternativă: Politico
Fotografie cu caracter ilustrativ
Flux știri internaționale
