Grupurile Patrioții (extremă dreapta) și Stânga (extremă stânga) din PE vor depune miercuri, la miezul nopții, moțiuni de cenzură împotriva președintei Comisiei Europene, Ursula von der Leyen. Inițiativa vine la doar câteva ore după discursul său privind Starea Uniunii, susținut în Parlamentul European de la Strasbourg, și la două luni de la ultima tentativă similară, care a evidențiat fragmentarea politică din UE.
Dacă una dintre moțiuni ar fi adoptată, von der Leyen și întreaga Comisie ar fi obligate să demisioneze. Totuși, un astfel de scenariu este puțin probabil, având în vedere sprijinul majoritar de care se bucură în legislativul european. Chiar și așa, procedura ar putea fi folosită de aliații centriști ai președintei Comisiei pentru a obține noi concesii, așa cum s-a întâmplat la votul din iulie.
Moțiunile depuse înseamnă că Ursula von der Leyen va trebui să revină în Parlament cel mai devreme în luna octombrie pentru a-și apăra mandatul.
Grupul Patrioții își justifică demersul prin „eșecul constant” al șefei Comisiei de a gestiona provocările majore cu care se confruntă Uniunea, acuzând lipsă de transparență, lipsă de responsabilitate și criticând acordurile comerciale cu Mercosur și SUA.
La rândul său, Grupul Stângii critică politica comercială a Comisiei, dar pune accentul pe lipsa de reacție a executivului european față de războiul Israelului în Gaza. Deși von der Leyen a anunțat în discursul său intenția de a propune sancțiuni împotriva unor miniștri și coloniști israelieni, liderii Stângii consideră măsura insuficientă. „Nu ați luat nicio sancțiune reală, iar anunțul de astăzi nu schimbă nimic. În fața unui genocid nu pot exista jumătăți de măsură,” i-a transmis co-președinta Manon Aubry.
Conform regulamentului, o moțiune de cenzură poate fi depusă la două luni de la precedenta, cu sprijinul a minimum 72 de eurodeputați. Cum ultima a avut loc pe 10 iulie, noile inițiative pot fi înregistrate începând de miercuri, la miezul nopții. Grupurile trebuie să trimită președintei Parlamentului textul moțiunii însoțit de semnături, urmând ca serviciile juridice să verifice validitatea acestora. Dacă vor fi admise, dezbaterea și votul ar putea avea loc în octombrie.
♦ Polonia activează Articolul 4 NATO după incursiuni ale dronelor rusești în spațiul său aerian
Sursă: Politico
Flux știri internaționale
