Planurile pentru o posibilă întrevedere între Donald Trump și Vladimir Putin la Budapesta par să fi fost suspendate, potrivit unor declarații recente din partea Casei Albe și a Kremlinului. În timp ce fostul președinte american sugerase că summitul ar putea avea loc „în două săptămâni”, oficialii de la Moscova și Washington transmit acum mesaje prudente, semnalând că o astfel de întâlnire nu este programată în viitorul apropiat.
Agenția Reuters notează că „Kremlinul a declarat marți că nu există date stabilite pentru un summit între Vladimir Putin și Donald Trump”, adăugând că „nu poate fi amânat ceva ce nu a fost niciodată confirmat oficial”. În același ton, The Washington Post scrie, citând un oficial din administrația Trump că „Casa Albă nu are planuri pentru o întâlnire Trump–Putin în viitorul apropiat”
Diferențele majore dintre pozițiile Washingtonului și condițiile impuse de Moscova pentru pace par să fi compromis șansele unui summit Donald Trump – Vladimir Putin la Budapesta
Trump discutase telefonic despre summit cu Putin, cu o zi înainte de întâlnirea sa cu președintele ucrainean Volodimir Zelenski la Casa Albă. Potrivit unor surse citate de presa internațională, discuția dintre cei doi lideri ar fi fost tensionată, Trump încercând să-l convingă pe Zelenski să accepte cedarea unor părți din regiunile Donețk și Luhansk — cunoscute ca Donbas — în cadrul unui eventual acord cu Moscova. Zelenski a refuzat categoric, afirmând că Ucraina „nu poate renunța la niciun teritoriu” și avertizând că Rusia ar putea folosi regiunea ca punct de pornire pentru noi atacuri.
Luni, Trump a anunțat că susține o propunere sprijinită de Kiev și de mai mulți lideri europeni, care ar îngheța conflictul pe actuala linie a frontului: „Să se taie acolo unde este acum. Opriți-vă la linia de luptă. Mergeți acasă. Încetați luptele și uciderea oamenilor”, a spus el.
Kremlinul a respins imediat ideea. Purtătorul de cuvânt Dmitri Peskov a declarat că „poziția Rusiei rămâne neschimbată”, reiterând cererea de retragere completă a armatei ucrainene din regiunile de est. La rândul său, ministrul de externe Serghei Lavrov a spus că Moscova caută „o pace durabilă, nu un armistițiu temporar”, insistând că „rădăcinile conflictului” trebuie abordate — formulare ce implică solicitările maxime ale Rusiei: recunoașterea suveranității asupra întregului Donbas și demilitarizarea Ucrainei, condiții inacceptabile pentru Kiev și partenerii săi europeni.
Într-o declarație comună, liderii europeni și Zelenski au reafirmat că orice negocieri trebuie să pornească de la „înghețarea actualei linii a frontului” și au acuzat Rusia că „nu este serioasă în privința păcii”.
Trump și Putin s-au întâlnit ultima dată în august, în Alaska, la un summit organizat în grabă care nu a produs rezultate concrete. Potrivit Reuters, decizia Casei Albe de a suspenda planurile pentru Budapesta ar fi fost motivată de dorința de a evita o nouă situație similară. „Rușii au cerut prea mult, iar americanii au înțeles că nu va exista nicio înțelegere la Budapesta”, a declarat un diplomat european.
Zelenski a descris discuțiile despre linia frontului drept „începutul diplomației”, adăugând că singurul subiect care ar putea forța Moscova „să asculte” este livrarea de arme cu rază lungă de acțiune.
Potrivit surselor, convorbirea telefonică neanunțată dintre Trump și Putin de joia trecută a venit după informațiile că SUA pregătesc trimiterea de rachete Tomahawk către Kiev — capabile să lovească adânc în interiorul Rusiei. Zelenski a declarat ulterior că discuțiile despre aceste rachete „au forțat Rusia să revină la dialog” și că amenințarea cu livrarea lor a fost „o investiție solidă în diplomație”.
Sursă alternativă: BBC
Flux știri internaționale
