În contextul unui mediu de securitate tot mai volatil, cheltuielile pentru Apărare ale statelor membre NATO au continuat să crească în 2025, reflectând atât angajamentele asumate, cât și presiunile geopolitice din proximitatea Alianței. Datele bazate pe prețurile și cursurile de schimb din 2021 arată o tendință clară: tot mai multe state ating sau depășesc pragul de 2% din PIB stabilit ca reper comun.
Tendința generală: consolidarea pragului de 2%
Raportul anual evidențiază faptul că un număr semnificativ de state membre depășesc pragul de 2% din PIB alocat apărării. În partea superioară a clasamentului se află:
- Polonia: aproximativ 4,30%
- Lituania: 4,00%
- Letonia: 3,74%
- Estonia: 3,42%
- Danemarca și Norvegia: peste 3,3%
Aceste valori indică o mobilizare accelerată în special în flancul estic al Alianței, unde percepția amenințărilor este mai ridicată.
Statele Unite rămân un contributor major, cu aproximativ 3,19% din PIB, menținându-și rolul central în arhitectura de securitate NATO.
Europa Occidentală: apropiere graduală de țintă
Țări precum:
- Germania (aprox. 2,39%)
- Țările de Jos (2,59%)
- Suedia (2,50%)
- Regatul Unit (2,31%)
- România 2,21%
se situează peste pragul de 2%, dar fără a atinge nivelurile din Europa de Est. Acest lucru reflectă o ajustare progresivă a politicilor bugetare, după ani în care investițiile în apărare au fost mai moderate.
State la limita pragului NATO
Mai multe state sunt exact la nivelul țintei sau foarte aproape:
- Italia, Portugalia, Spania, Canada și Belgia: aproximativ 2,00%
- Franța și Slovenia: în jur de 2,05%
Aceste cifre sugerează respectarea formală a angajamentelor, dar și o posibilă nevoie de creștere suplimentară în anii următori.
Sub pragul de 2%: decalaje persistente
În continuare există state care nu ating ținta:
- Luxemburg: sub 1%
- Ungaria, Cehia, Croația: între 1% și 2%
Aceste diferențe evidențiază provocările interne, fie ele economice sau politice, în alocarea resurselor pentru apărare.
Semnificația strategică
Creșterea cheltuielilor nu este doar o chestiune de cifre. Ea reflectă o schimbare de paradigmă în interiorul NATO, unde accentul cade tot mai mult pe:
- descurajare militară credibilă
- modernizarea forțelor armate
- sprijinul pentru Ucraina
În acest context, declarația Secretarului General al NATO, Mark Rutte, sintetizează direcția strategică a Alianței:
„Cheltuielile și producția de apărare ale aliaților trebuie să crească rapid, forțele noastre armate trebuie să aibă ceea ce le este necesar pentru a ne menține în siguranță, iar Ucraina trebuie să aibă ceea ce îi trebuie pentru a se apăra – acum. Guvernele noastre, parlamentele și cetățenii noștri trebuie să fie împreună în acest efort. Astfel putem continua să protejăm pacea, libertatea și prosperitatea.”
Anul 2025 marchează o etapă importantă în consolidarea capacităților de apărare ale statelor NATO. Deși nu toate țările au atins încă pragul de 2%, tendința generală este clar ascendentă. Presiunile externe și nevoia de securitate colectivă determină o aliniere tot mai puternică în jurul obiectivelor comune.
Pe termen mediu, este de așteptat ca diferențele dintre state să se reducă, iar investițiile în apărare să devină o prioritate constantă în politicile publice ale membrilor Alianței.
Raportul integral poate fi consultat AICI
Flux știri internaționale
