Ministrul israelian al Securității Naționale, Itamar Ben-Gvir, unul dintre cei mai radicali membri ai guvernului condus de Benjamin Netanyahu, a lansat o declarație șocantă privind războiul din Gaza, pledând public pentru intensificarea atacurilor și uciderea zilnică a zeci de persoane.
Într-un podcast realizat de Rom Braslavski, fost ostatic al Hamas, Ben-Gvir a criticat reducerea recentă a loviturilor israeliene asupra Fâșiei Gaza și a susținut că armata ar trebui să reia atacurile țintite la o scară mult mai mare.
„Nu este un secret pentru nimeni că nu sunt de acord cu premierul”, a declarat Ben-Gvir. „Cred că asasinatele țintite ar trebui efectuate în Gaza, eliminând 30 până la 40 în fiecare noapte.”
Declarația a mers însă mult mai departe. Ministrul israelian a afirmat că nu ar trebui vizați doar cei considerați o amenințare imediată, ci și alte persoane pe care le-a descris într-un limbaj profund dehumanizant:
„Sunt oameni acolo care nu sunt demni de viață. Nu ar trebui să trăiască. Nici măcar nu sunt oameni.”
Afirmațiile au fost făcute în contextul în care Ben-Gvir critica ceea ce consideră o diminuare a intensității operațiunilor israeliene din Gaza. Ministrul nu controlează operațiunile militare ale armatei israeliene, însă este unul dintre cei mai influenți reprezentanți ai extremei drepte din coaliția lui Netanyahu și controlează domenii importante precum poliția și sistemul penitenciar.
Un discurs care depășește cu mult limitele războiului
Declarațiile lui Ben-Gvir sunt deosebit de grave nu doar prin numărul de persoane pe care le indică drept ținte, ci și prin modul în care justifică violența.
Diferența dintre combaterea unor membri ai unei organizații armate și declararea unor categorii de oameni drept „nedemni de viață” este fundamentală. Limbajul de acest tip elimină însăși distincția dintre combatanți și civili și transformă uciderea într-un obiectiv în sine.
Declarații similare făcute în trecut de Ben-Gvir și de alți oficiali israelieni au fost prezentate în proceduri internaționale drept posibile indicii ale unei intenții genocidare. Israelul respinge categoric acuzațiile de genocid și susține că operațiunile sale militare vizează Hamas.
În acest context, declarațiile ministrului sunt cu atât mai controversate cu cât vin din partea unui oficial aflat în conducerea statului, nu a unui simplu activist politic.
Ben-Gvir și controversa privind atacurile asupra creștinilor
Itamar Ben-Gvir are un istoric îndelungat de declarații și poziții controversate, inclusiv în privința creștinilor din Ierusalim.
În 2023, după o serie de incidente în care evrei ultraortodocși au fost filmați scuipând în direcția unor pelerini și clerici creștini, Ben-Gvir a minimalizat gravitatea acestor acte. Într-o declarație devenită ulterior controversată, el a spus că scuipatul în apropierea preoților sau a bisericilor reprezintă o „tradiție evreiască străveche”.
Ulterior, în calitate de ministru responsabil de poliție, Ben-Gvir a declarat că astfel de fapte trebuie condamnate, dar a susținut că scuipatul în sine nu ar trebui neapărat să ducă la arestare.
Afirmațiile au fost contestate inclusiv de autorități religioase evreiești. Rabinul-șef al Israelului, David Lau, a condamnat atacurile asupra creștinilor și a transmis că asemenea comportamente nu au legătură cu legea iudaică.
În 2026, problema continuă să provoace îngrijorare. Reprezentanți ai comunității creștine din Ierusalim au denunțat public faptul că atacurile și hărțuirea clericilor au devenit o problemă serioasă, iar Ben-Gvir a fost menționat în Parlamentul britanic în legătură cu declarațiile sale privind scuipatul asupra clericilor creștini.
Radicalizarea discursului politic
Cazul Ben-Gvir ilustrează una dintre cele mai controversate evoluții ale politicii israeliene din ultimii ani: ascensiunea unor politicieni de extremă dreapta care au ajuns să ocupe poziții-cheie în guvern.
Atacul Hamas din 7 octombrie 2023, soldat cu aproximativ 1.200 de morți în Israel și 251 de persoane luate ostatice, a provocat o traumă profundă în societatea israeliană. Ben-Gvir și alți politicieni radicali au devenit însă, în acest climat, voci tot mai puternice care cer o abordare militară și mai dură.
Problema este că un discurs politic poate trece de la revendicarea dreptului la autoapărare la justificarea colectivă a uciderii. Iar atunci când un ministru al unui guvern vorbește despre oameni care „nu sunt demni de viață” și propune eliminarea a zeci dintre ei în fiecare noapte, declarația nu mai poate fi tratată ca o simplă ieșire politică.
Este o declarație care ridică întrebări grave despre limitele pe care un stat și reprezentanții săi ar trebui să le respecte chiar și în timpul unui război.
Sursă alternativă: Associated Press
Flux știri internaționale