Discuțiile pentru pace în Ucraina dintre Statele Unite și Rusia, desfășurate marți la Moscova, s-au încheiat fără rezultate concrete, după aproape cinci ore de discuții între Vladimir Putin și emisarii americani Steve Witkoff și Jared Kushner. Yuri Ușakov, principalul consilier diplomatic al Kremlinului, a declarat că partea americană s-a arătat dispusă să analizeze propunerile Moscovei, însă nu a apărut niciun semn de apropiere reală.
Diferențele rămân majore. Kievul consideră aderarea la NATO singura garanție de securitate în fața agresiunii ruse, în timp ce Moscova insistă că Ucraina nu trebuie să intre niciodată în alianță. La fel de blocată este și discuția despre teritoriile ocupate, Ușakov afirmând că „nu s-a găsit niciun compromis” privind regiunile pe care Rusia le controlează și pe care intenționează să le păstreze.
La Bruxelles, aliații europeni ai Ucrainei au criticat dur poziția Kremlinului. Ministrul de externe al Estoniei, Margus Tsahkna, a susținut că Putin își intensifică ofensiva și nu arată nicio deschidere către pace. „E clar că nu dorește niciun acord”, a spus acesta.
Purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, a respins acuzațiile potrivit cărora Rusia ar fi respins planul de pace american. El a subliniat că negocierile trebuie să rămână discrete pentru a putea avansa.
La Kiev, ministrul de externe Andrii Sybiha a confirmat că Steve Witkoff a informat delegația ucraineană după discuțiile cu Putin, afirmând că americanii consideră întâlnirea de la Moscova ca având un „rezultat pozitiv”.
O nouă rundă de consultăripentru pace în Ucraina ar urma să aibă loc în Statele Unite, după discuțiile purtate duminică în Florida. Casa Albă a anunțat că Witkoff și Kushner l-au informat pe președintele Donald Trump, precum și oficiali ucraineni, după întrevederea cu liderul rus.
La reuniunea miniștrilor de externe NATO de la Bruxelles, secretarul general Mark Rutte a declarat că Putin se înșală dacă crede că poate „epuiza” alianța. El a anunțat că două treimi dintre statele membre au promis livrări de armament în valoare de patru miliarde de dolari pentru Ucraina. Ungaria a refuzat să participe la acest efort, ministrul Peter Szijjarto criticând ceea ce a numit „fanatismul războinic” al statelor europene din NATO și susținând că acestea subminează inițiativele de pace ale președintelui Trump.
Pe fundalul negocierilor, rămâne deschisă întrebarea privind următorii pași ai lui Donald Trump: va crește presiunea asupra Kievului pentru a accepta o înțelegere defavorabilă sau își va reduce implicarea în dosarul ucrainean?
Între timp, Uniunea Europeană a decis să elimine treptat gazul rusesc până la finalul anului 2027, un demers care, potrivit Ursulei von der Leyen, vizează diminuarea resurselor financiare ale Moscovei. La Kiev, parlamentul a adoptat bugetul pe 2026, care direcționează peste un sfert din PIB către apărare și producția de armament.
Președintele Volodimir Zelenski a afirmat că bugetul reflectă rezistența Ucrainei și capacitatea sa de a-și asigura nevoile de securitate, sprijin social și reconstrucție în contextul continuării atacurilor rusești.
Sursă: AlJAzeera
Flux știri internaționale
