În cadrul unei conferințe de presă, Ilie Bolojan a tras un semnal de alarmă privind dificultățile economice cu care se confruntă România, cu puțin timp înainte de formarea unui nou guvern. Mesajul său a fost clar: situația bugetară a țării este gravă și necesită măsuri urgente, unele dintre ele dure, dar inevitabile.
„Trebuie să le spunem oamenilor adevărul. Vor trebui luate măsuri de corecție, majoritatea nepopulare, dar necesare.”
Probleme structurale: deficit uriaș și datorii în creștere
Ilie Bolojan a subliniat că România se află într-un dezechilibru bugetar accentuat. Avem cel mai mare deficit din Europa – 9,3% din PIB, o diferență uriașă între ceea ce încasăm și ceea ce cheltuim. Acest dezechilibru obligă statul să se împrumute constant, iar dobânzile sunt tot mai costisitoare. Anul trecut, datoria publică a ajuns la 55% din PIB, iar până la finalul acestui an ar putea atinge 60%.
„Cheltuim mult mai mult decât avem venituri.”
România a plătit în 2023 40 de miliarde de lei doar pe dobânzi, adică 2,3% din PIB, un nivel ridicat în comparație cu media europeană. Aceste costuri afectează direct capacitatea statului de a investi în dezvoltare.
Dependența de fonduri europene
Un alt punct critic menționat de Bolojan este dependența majoră de fondurile europene pentru realizarea investițiilor publice. Din cele aproximativ 120 de miliarde de lei investite anul trecut, mai mult de jumătate au provenit din fonduri UE.
„Fără aceste fonduri, nu putem continua proiectele de infrastructură – autostrăzi, căi ferate, spitale.”
Din fondurile alocate prin PNRR, România a încasat doar 36% până acum, ceea ce arată o întârziere periculoasă. Bolojan insistă că este nevoie de renegocierea planului și de înlocuirea proiectelor care nu mai pot fi finalizate la timp, în special în domeniul sănătății.
Cheltuieli nesustenabile și un aparat public supradimensionat
În privința cheltuielilor statului, Bolojan a fost direct: creșterile salariale și de pensii nu sunt corelate cu veniturile reale ale bugetului. Salariile din sectorul public au crescut cu 24% față de anul trecut, iar pensiile cu 19%, în condițiile unei inflații cumulate de 36% în patru ani.
„Există sectoare unde avem prea mulți angajați și privilegii. Salariile pot fi corectate fără să afectăm funcționarea instituțiilor.”
El a subliniat că în unele domenii esențiale, cum sunt sănătatea, educația și asistența socială, resursele sunt insuficiente, în timp ce în administrația publică apar dezechilibre semnificative față de media UE.
Încrederea piețelor și credibilitatea în fața UE
Un alt obiectiv imediat este recâștigarea încrederii partenerilor internaționali, în special a Comisiei Europene și a piețelor financiare. Dacă România nu transmite un semnal clar de responsabilitate fiscală, costurile împrumuturilor vor crește, iar efectele vor fi resimțite în economie: investiții mai puține, posibile scăderi salariale și pierderi de oportunități.
„Dacă piețele au încredere, dobânzile scad și vom putea lua credite în condiții mai bune.”
Ținta de deficit pentru acest an este de 7% din PIB, dar atingerea acestui prag este extrem de dificilă fără un plan credibil, care să combine creșteri de venituri, eșalonări ale investițiilor și reducerea cheltuielilor.
Măsuri urgente și plan pe termen mediu
Ilie Bolojan propune un set de măsuri în două etape: unele imediate și altele pe termen mediu. Printre cele urgente, a menționat:
- Deschiderea completă a apelurilor de proiecte europene
- Renegocierea PNRR pentru a adapta obiectivele la realitate
- Simplificarea birocratică pentru accelerarea absorbției de fonduri
- Înlocuirea proiectelor nefezabile
- Stabilirea unui plan realist de reducere a deficitului
În ceea ce privește veniturile bugetare, Bolojan admite că o creștere a taxelor este inevitabilă, deși aceasta ar trebui să fie ultima măsură, nu prima.
„Ar trebui să începem cu reducerea cheltuielilor și prioritizarea investițiilor. Din păcate, perioada electorală face ca primul pas să fie creșterea veniturilor – adică taxe și impozite mai mari.”
Un avertisment și o concluzie
În final, Bolojan a subliniat că România nu are nevoie de promisiuni iluzorii, ci de decizii grele, asumate, cu efecte pe termen lung.
„Nu există soluții simple. Cei care vin cu promisiuni magice sunt, în realitate, profeți falși.”
Amintim că partidele PSD, PNL, USR și UDMR, alături de noul președinte Nicușor Dan, se află de aproape două săptămâni în negocieri pentru formarea unui nou guvern. Contextul economic expus de Ilie Bolojan adaugă presiune suplimentară asupra acestor discuții
Conferința de presă integrală poate fi urmărită AICI
Flux știri internaționale
