Italia avansează, România stagnează: Eșecul PNRR sub PSD PNL

Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR) reprezintă pentru statele membre ale Uniunii Europene o oportunitate esențială de a revitaliza economiile afectate de pandemia COVID-19. Analizând parcursul Italiei și al României în absorbția fondurilor alocate, se evidențiază diferențe semnificative în eficiența și rapiditatea implementării proiectelor.

Progresul Italiei: Lider în absorbția fondurilor

Italia se distinge ca lider european în implementarea PNRR. Până la data de 23 decembrie 2024, Comisia Europeană a emis Italiei cea de-a șasea tranșă din PNRR, în valoare de 8,7 miliarde de euro. În total, Italia a primit până acum aproximativ 122,2 miliarde de euro, reprezentând o proporție semnificativă din resursele totale alocate.

Realizările Italiei includ implementarea unor reforme și investiții importante în domenii precum concurența, achizițiile publice, justiția, gestionarea deșeurilor și resurselor de apă, educația, infrastructura și sănătatea. Aceste progrese au fost posibile datorită unei planificări riguroase, a unei colaborări eficiente între guvern și administrațiile locale și a unei transparențe susținute în relațiile cu Comisia Europeană.

Situația României:

În contrast, România se confruntă cu dificultăți majore în implementarea PNRR. Până în prezent, țara a primit doar două tranșe de finanțare. Prima tranșă, în valoare de 1,851 miliarde de euro, a fost primită în decembrie 2021. A doua tranșă, în valoare de aproximativ 2,6 miliarde de euro, a fost încasată în octombrie 2022, insă o parte din această tranșă a fost suspendată. Sumele restante și reviuzuite au fost încasate abia acum câteva zile

În ceea ce privește cererea de plată numărul trei, în valoare de 2,7 miliarde de euro, Comisia Europeană a aprobat doar parțial plata din cauza neîndeplinirii a șase jaloane din cele 74 prevăzute. Aceasta a dus la suspendarea unor sume considerabile

Diferențele evidente dintre Italia și România în implementarea PNRR sunt amplificate de anumite eșecuri sistemice și decizii administrative discutabile din partea autorităților române. În ciuda faptului că Ministerul Fondurilor Europene a angajat personal suplimentar și a majorat salariile în vederea accelerării procesului de implementare a proiectelor din PNRR, rezultatele sunt profund dezamăgitoare. Performanța slabă evidențiază o lipsă clară de profesionalism și de coordonare strategică, în ciuda resurselor suplimentare alocate.

Mai mult, România nu a reușit să implementeze toate reformele angajate prin PNRR, ceea ce a dus la suspendarea unor sume importante din finanțare. Lipsa unei viziuni coerente și refuzul de a aborda reforme esențiale în sectoare critice, precum digitalizarea administrației publice, reforma pensiilor sau îmbunătățirea infrastructurii de transport, au avut un impact negativ asupra credibilității țării în fața Comisiei Europene.

Partidul Social Democrat (PSD) și Partidul Național Liberal (PNL), alături de președintele Klaus Iohannis, au promis în urmă cu trei ani că vor oferi stabilitatea necesară pentru implementarea PNRR, realitatea demonstrează contrariul. În timp ce alte state, precum Italia, au utilizat PNRR pentru a impulsiona creșterea economică și modernizarea infrastructurii, România rămâne mult în urma altor state membre. Acest rezultat dezastruos scoate la lumină nu doar o lipsă de profesionalism și viziune, ci și incapacitatea administrației de a transforma resursele disponibile în beneficii reale pentru cetățeni.

Această situație servește drept exemplu negativ despre cum gestionarea deficitară a unui proiect de asemenea amploare poate înstrăina oportunități istorice de dezvoltare, adâncind decalajele față de alte state membre ale Uniunii Europene.

Urmăriți Politic Media și pe Google News