Laura Codruța Kövesi își încheie mandatul de procuror-șef european astăzi, 31 octombrie 2026, după șapte ani de la numirea sa în fruntea Parchetului European (EPPO). Prima persoană care a ocupat această funcție lasă în urmă o instituție cu mii de anchete active, dar și cu provocări importante legate de finanțare, cooperarea dintre statele membre și independența justiției. De la 1 noiembrie, conducerea va fi preluată de procurorul german Andrés Ritter, până acum adjunctul său.
Peste 3.600 de anchete și prejudicii estimate la 67,27 miliarde de euro
Unul dintre cele mai relevante repere ale mandatului lui Kövesi este dezvoltarea operațională a Parchetului European, instituție independentă a Uniunii Europene care investighează și urmărește penal infracțiunile ce afectează interesele financiare ale Uniunii, inclusiv fraudele cu fonduri europene, corupția asociată acestora și fraudele transfrontaliere grave în domeniul TVA.
Deși Kövesi a fost numită în octombrie 2019, EPPO și-a început efectiv activitatea la 1 iunie 2021. În primii ani de funcționare, instituția a trebuit să construiască mecanisme de cooperare între procurorii europeni și autoritățile judiciare naționale.
Potrivit raportului anual pentru 2025, la sfârșitul anului trecut, Parchetul European avea 3.602 investigații active, în care prejudiciul estimat depășea 67,27 miliarde de euro. Suma reprezintă valoarea prejudiciilor estimate în dosarele aflate în lucru, nu bani despre care s-a stabilit definitiv că au fost furați și nici o valoare care poate fi considerată recuperată.
Fraudele privind veniturile publice, în special cele legate de TVA și taxe vamale, reprezentau o componentă majoră a activității instituției. EPPO avea 981 de dosare active în această categorie, cu un prejudiciu estimat la 45,01 miliarde de euro.
Creșterea volumului de activitate este confirmată și de prima evaluare oficială a Comisiei Europene privind funcționarea Parchetului European. Numărul investigațiilor active a crescut de la 515 în 2021 la 3.602 în 2025, în timp ce valoarea ordinelor de indisponibilizare a activelor a ajuns la 1,13 miliarde de euro în 2025, față de 147,3 milioane de euro în 2021.
Aceste rezultate arată capacitatea instituției de a identifica și investiga fraude complexe, inclusiv scheme care traversează frontierele mai multor state. Totuși, volumul anchetelor și valoarea prejudiciilor estimate trebuie diferențiate de rezultatele definitive obținute în instanță.
Comisia Europeană: rezultate importante, dar și probleme de rezolvat
La 18 septembrie 2026, Comisia Europeană a publicat prima evaluare a cadrului juridic și a activității Parchetului European, la cinci ani de la începerea operațiunilor.
Concluzia generală a fost favorabilă: instituția a demonstrat eficiență și rezultate notabile, în special în investigarea infracțiunilor transfrontaliere, unde coordonarea centralizată poate scoate la iveală legături care ar putea rămâne nedetectate dacă anchetele ar fi desfășurate separat.
Raportul a identificat însă și vulnerabilități. Printre acestea se numără diferențele dintre legislațiile naționale, dificultățile de schimb de informații cu alte autorități și sprijinul inegal acordat instituției de statele participante.
Comisia a subliniat, de asemenea, că dovezile privind impactul pe termen lung al activității EPPO, recuperarea efectivă a prejudiciilor și rezultatele judiciare definitive sunt încă parțiale.
Evaluarea oferă, astfel, o perspectivă nuanțată asupra moștenirii lăsate de Kövesi: instituția a devenit un actor important în arhitectura europeană de combatere a fraudei, dar eficiența sa depinde și de resurse, cooperare și capacitatea sistemelor judiciare naționale de a transforma anchetele în rezultate concrete.
Avertismentul lansat de Laura Codruța Kövesi : subfinanțarea și presiunile pot afecta instituția
Într-un interviu acordat publicației POLITICO înainte de încheierea mandatului, Kövesi a criticat modul în care este sprijinit Parchetul European și a avertizat asupra riscului ca instituția să fie slăbită treptat tocmai din cauza anchetelor pe care le desfășoară.
Fosta șefă a DNA a descris ultimii șapte ani drept cea mai dificilă perioadă profesională din cariera sa și a acuzat existența unor obstacole financiare și birocratice care limitează capacitatea procurorilor de a investiga marile rețele de criminalitate organizată.
Potrivit declarațiilor sale, instituția ar avea nevoie de 230 de procurori europeni delegați, însă finanțarea ar acoperi doar 180 de posturi. Laura Codruța Kövesi a criticat și resursele insuficiente pentru securitate, precum și timpul consumat de discuțiile administrative în detrimentul activității operative.
Ea a atras atenția și asupra atitudinii unor oficiali europeni care, în opinia sa, nu tratează întotdeauna anchetele cu aceeași disponibilitate de cooperare întâlnită în alte sisteme judiciare.
„Unii politicieni vorbesc despre un sistem judiciar independent atâta timp cât nu îi deranjezi”, a fost ideea centrală a criticilor sale la adresa celor care susțin independența justiției până când anchetele ajung în apropierea cercurilor lor de putere.
Avertismentele sale vin într-un moment în care volumul de muncă al EPPO a crescut mult peste estimările inițiale. Evaluarea Comisiei Europene confirmă că instituția a funcționat cu o încărcătură operațională considerabil mai mare decât cea anticipată la proiectarea sa, deși a reușit să utilizeze eficient resursele bugetare disponibile.
Problema nu este, așadar, doar una de finanțare, ci și de capacitate instituțională: un parchet care investighează fraude în mai multe state are nevoie de personal suficient, acces rapid la informații și cooperare judiciară eficientă pentru a evita blocarea dosarelor complexe.
Dosarul Pfizer și limitele mandatului european
Activitatea Parchetului European a atras atenția și prin anchete cu implicații politice importante. Printre dosarele intens discutate se numără investigația privind achiziția vaccinurilor Pfizer de către Comisia Europeană, în contextul negocierilor pentru contractele de vaccinare din timpul pandemiei.
Dosarul a generat dezbateri privind transparența deciziilor europene și responsabilitatea persoanelor aflate în funcții de conducere. Cu toate acestea, existența unei anchete nu echivalează cu dovedirea unei infracțiuni, iar responsabilitățile penale trebuie stabilite pe baza probelor și prin procedurile legale aplicabile.
În interviul de final de mandat, Laura Codruța Kövesi nu a oferit detalii despre evoluția acestui dosar, potrivit relatărilor din presa română.
Andrés Ritter preia conducerea de la 1 noiembrie
Succesorul lui Kövesi va fi procurorul german Andrés Ritter, care ocupă în prezent funcția de procuror-șef european adjunct. Numirea sa pentru un mandat de șapte ani, care nu poate fi reînnoit, a fost aprobată de Parlamentul European și Consiliul Uniunii Europene.
Ritter face parte din structura de conducere a EPPO din 2020 și are experiență îndelungată în sistemul de urmărire penală german, în care a intrat în 1995.
Schimbarea de conducere nu modifică mandatul instituției, care va continua să investigheze infracțiunile ce afectează bugetul Uniunii Europene și interesele financiare ale statelor participante. Miza pentru noua conducere va fi consolidarea capacității de investigare, îmbunătățirea cooperării cu autoritățile naționale și obținerea unor rezultate judiciare concrete în dosarele aflate în lucru.
Un bilanț care depășește granițele României
Pentru România, plecarea Laurei Codruța Kövesi de la conducerea Parchetului European încheie un capitol important al prezenței românești în instituțiile judiciare ale Uniunii Europene.
Mandatul său a fost marcat de extinderea unei instituții care investighează fraude de amploare, de creșterea semnificativă a numărului de anchete și de confruntarea cu dificultăți administrative și politice.
Evaluarea Comisiei Europene confirmă că EPPO a adus o contribuție importantă la combaterea infracțiunilor care afectează bugetul european. În același timp, cifrele privind prejudiciile estimate nu trebuie confundate cu sumele recuperate, iar rezultatele finale depind de evoluția dosarelor în instanțe.
Moștenirea principală a mandatului lui Kövesi va fi testată în anii următori: dacă instituția construită în această perioadă va reuși să transforme amploarea anchetelor în condamnări definitive, recuperarea prejudiciilor și o capacitate mai mare de a descuraja fraudele care afectează banii contribuabililor europeni.
Flux știri internaționale