Agenția internațională de rating Standard & Poor’s (S&P) a retrogradat perspectiva economică de rating a României de la „stabilă” la „negativă”. Potrivit raportului publicat recent, deficitul bugetar este estimat să depășească 7,5% din PIB în 2024, dacă nu vor fi adoptate măsuri suplimentare pentru ajustarea fiscală.
În anul 2024, cheltuielile masive din perioada preelectorală au împins deficitul fiscal la un nivel alarmant de 8,7% din PIB, mult peste așteptările agenției, iar încetinirea economiei complică și mai mult eforturile de reducere a dezechilibrelor bugetare. În scenariul actual, S&P prognozează că deficitul va rămâne ridicat, scăzând abia sub 6% din PIB până în 2028.
Un alt semnal de alarmă este legat de datoria publică, care ar putea depăși pragul de 60% din PIB până în 2027, accentuând riscurile financiare și economice pe termen mediu.
Această retrogradare vine pe fondul unor avertismente similare emise la finalul anului trecut de agenția Fitch, care a modificat și ea perspectiva economică a României la „negativă”, menționând instabilitatea politică generată de un parlament fragmentat și incertitudinea privind viitorul coaliției de guvernare.
S&P subliniază necesitatea unor măsuri rapide și coerente pentru a stabiliza economia și a reduce vulnerabilitățile fiscale ale țării. Situația actuală ridică semne de întrebare privind capacitatea autorităților de a evita o criză fiscală majoră.
Fondurile UE, esențiale pentru creșterea economică și reforme
Guvernul României intenționează să consolideze finanțele publice și să implementeze reforme necesare pentru accesarea fondurilor UE, inclusiv cele din PNRR. Totuși, agenția arată că implementarea acestora rămâne dificilă, mai ales în domenii precum reforma pensiilor, companiile de stat și măsurile anticorupție. România, care are unele dintre cele mai scăzute indicatori de guvernanță din UE, se confruntă cu slăbiciuni legate de corupție și eficiența administrației publice.
Creșterea economică în 2024 a fost sub 1%, afectată de cererea externă slabă, în special din Germania, principalul partener comercial. Deși veniturile disponibile au crescut pe fondul majorărilor salariale și de pensii, cererea internă a alimentat mai mult importurile decât producția locală. PIB-ul real ar putea crește modest, cu doar 2,1% în 2025.
România mai are la dispoziție aproape 60 de miliarde de euro din bugetul multianual 2021-2027 și PNRR, echivalentul a 17% din PIB-ul estimat pentru 2024. Aceste fonduri pot sprijini investiții în tranziția energetică, transporturi și sănătate, esențiale pentru relansarea economică.
Raportul integral poate fi consultat AICI
Urmăriți Politic Media și pe Google News
