Un nou val de dezinformare și manipulare circulă intens pe rețelele sociale, în special pe TikTok și Facebook, atrag atenția instituțiile statului. Sunt propagate în mod fals informații care susțin că România ar fi reluat încorporările obligatorii, că trimite trupe în Ucraina sau că s-ar pregăti pentru un conflict armat.
Aceste clipuri video manipulative folosesc imagini reale sau montate, dar scoase din context: tehnică militară în mișcare, echipamente transportate sau exerciții de rutină ale Armatei Române sunt prezentate ca „dovezi” ale unui așa-zis război iminent. În realitate, este vorba despre activități obișnuite ale forțelor armate, fără nicio legătură cu scenariile panicarde promovate online. Multe dintre imagini sunt vechi, unele chiar de ani de zile.
Dezinformare cu scop clar: frică, neîncredere, confuzie:
Ministerul Apărării Naționale (MApN) avertizează că aceste fake-news-uri fac parte dintr-o campanie de propagandă care are ca scop „întreținerea unei stări de teamă și confuzie în rândul opiniei publice din România”. Este o tactică frecvent folosită de surse asociate cu propaganda rusă, care de la începutul războiului din Ucraina a promovat mesaje FALSE precum:
- România ar fi abandonată de NATO;
- Bărbații românii și-ar pierde dreptul de circulație;
- Trupe românești ar fi trimise în Ucraina.
- Au început încorporările
Campanii de manipulare online: confirmări de la MAI, AEP și CNA
Ministerul Afacerilor Interne (MAI) atrage și el atenția asupra unei campanii susținute de interferență informațională străină, care folosește metode sofisticate de manipulare, în paralel cu mesajele oficiale. Scopul este același: să semene neîncredere în autorități și să dezbine societatea.
Autoritatea Electorală Permanentă (AEP) a lansat un apel către cetățeni să fie vigilenți și să nu se lase influențați de campanii online care urmăresc să creeze tensiune, să incite la ură și să afecteze în mod negativ opinia publică, chiar și după încheierea procesului electoral.
De asemenea, în prima săptămână de după încheierea alegerilor prezidențiale, a fost observată o intensificare a circulației unor clipuri video cu caracter manipulator și fals, care promovau nejustificat ideea că procesul electoral ar fi fost fraudat.
Consiliul Național al Audiovizualului (CNA) colaborează cu platformele sociale pentru a combate răspândirea dezinformărilor. Cu toate acestea, procesul de identificare și eliminare a conținutului fals poate dura între una și șase ore de la semnalare.
În era rețelelor sociale, responsabilitatea fiecărui cetățean este să gândească critic și să verifice sursele înainte de a crede sau distribui orice informație. Nu orice clip viral sau „mărturie” de pe TikTok sau Facebook este adevărată, chiar dacă pare „din interior” sau „cenzurată de autorități”. Manipularea funcționează tocmai pentru că exploatează emoțiile, nu rațiunea. Nu lăsa panica, indignarea sau frustrarea să-ți ia locul discernământului. Verifică, compară, întreabă-te cine are de câștigat dintr-o anumită poveste și, mai ales, nu deveni un pion într-o campanie de manipulare gândită să te controleze prin frică.
📌 Important:
Nu tot ce vezi pe TikTok este adevărat. Verifică informațiile din surse oficiale. Nu te lăsa manipulat.
Combaterea dezinformării este responsabilitatea noastră, a tuturor.
Flux știri internaționale
