Negocieri de pace între SUA și Iran. Statele Unite și Iranul desfășoară, la Islamabad, cele mai importante negocieri directe din 1979 până în prezent, într-un context marcat de tensiuni majore și mize strategice globale. Întâlnirile au loc în capitala Pakistanului, în condiții de securitate fără precedent
Delegația americană este condusă de vicepreședintele J.D. Vance, alături de emisarul special Steve Witkoff și de Jared Kushner, ginerele președintelui Donald Trump. Din partea Iranului participă o delegație extinsă, formată din 71 de oficiali, condusă de președintele Parlamentului, Mohammad Bagher Ghalibaf, și de ministrul de externe, Abbas Araghchi.
Contextul: armistițiu fragil între SUA și Iran după 40 de zile de conflict
Aceste negocieri au loc pe fondul unui armistițiu temporar de două săptămâni, convenit de ambele părți și mediat de Pakistan. Acordul a fost posibil în urma unor discuții la nivel înalt purtate de premierul Shehbaz Sharif și de șeful armatei pakistaneze, Asim Munir, cu liderii Statelor Unite și Iranului.
Armistițiul vine după aproximativ 40 de zile de conflict intens, izbucnit în urma războiului declanșat de Israel, cu sprijinul Statelor Unite, împotriva Iranului. Situația din teren rămâne însă volatilă, iar acest acord este considerat unul fragil și temporar.
Rolul-cheie al lui Vance și tensiunile din culise
La sosirea în Islamabad, J.D. Vance a transmis că Washingtonul este dispus să întindă „o mână deschisă”, cu condiția ca Iranul să negocieze „cu bună-credință”. Potrivit unor surse pakistaneze citate de CNN, Vance a avut un rol decisiv în organizarea acestor discuții și este perceput drept negociatorul principal al acestei etape.
Steve Witkoff și Jared Kushner au fost implicați și în rundele anterioare de negocieri, însă acestea au fost întrerupte brusc, inclusiv din cauza unor lovituri militare americane asupra Iranului. Cei doi au ajuns separat la Islamabad și s-au alăturat ulterior delegației conduse de Vance.
Din perspectiva administrației americane, rezultatele anterioare nu au fost satisfăcătoare, motiv pentru care Vance a fost adus ca „finalizator” al negocierilor, având un mandat clar din partea lui Donald Trump. Deși detaliile acestui mandat nu sunt publice, declarațiile anterioare sugerează că o prioritate majoră este menținerea deschisă a Strâmtorii Hormuz.
Neîncredere profundă din partea Iranului
În ciuda reluării dialogului, climatul este dominat de neîncredere profundă. Surse din Golf afirmă că oficialii iranieni au foarte puțină încredere în Steve Witkoff, având în vedere experiențele anterioare, când negocierile au fost urmate de acțiuni militare.
Ministrul de externe Abbas Araghchi a declarat că Iranul participă la discuții cu „neîncredere totală”, acuzând Statele Unite de încălcarea promisiunilor și de „trădări ale diplomației”. Cu toate acestea, el a subliniat că Teheranul va negocia ferm și fără concesii atunci când vine vorba de interesele naționale.
Principalele puncte de negociere
Agenda discuțiilor dintre SUA și Iran este complexă și extrem de sensibilă, incluzând mai multe teme majore asupra cărora pozițiile rămân divergente:
- Armistițiul în Liban: Iranul insistă ca negocierile formale să înceapă doar după garanții clare privind un armistițiu și în Liban, unde atacurile israeliene au provocat aproape 2.000 de victime din luna martie. SUA și Israelul susțin că Libanul nu face parte din actualul acord.
- Sancțiunile economice: Teheranul cere ridicarea sancțiunilor și deblocarea activelor financiare. Washingtonul se declară deschis la o relaxare semnificativă, dar doar în schimbul unor concesii privind programul nuclear și cel balistic.
- Strâmtoarea Hormuz: Iranul solicită recunoașterea autorității sale asupra acestei rute strategice și intenționează să impună taxe de tranzit. SUA insistă asupra libertății totale de navigație, fără restricții sau costuri.
- Despăgubiri de război: Iranul este așteptat să ceară compensații pentru pagubele suferite în timpul conflictului de șase săptămâni. Până acum, SUA nu au oferit un răspuns oficial.
- Capacitățile militare ale Iranului: SUA și Israelul cer limitarea drastică a programului de rachete balistice. Teheranul consideră acest subiect nenegociabil.
- Prezența militară americană: Iranul solicită retragerea forțelor americane din regiune și garanții de neagresiune. În schimb, Donald Trump a declarat că SUA își vor menține prezența militară până la un acord de pace și a avertizat asupra unei posibile escaladări majore în cazul eșecului negocierilor.
În ciuda deschiderii diplomatice, rezultatul acestor discuții rămâne profund incert, iar evoluțiile din perioada următoare vor fi decisive pentru stabilitatea regională și globală.
Fotografie cu caracter ilustrativ
Flux știri internaționale
