Peste jumătate dintre români evaluează regimul comunist drept „un lucru bun”. Un sondaj național realizat de INSCOP Research în luna iulie 2025, la solicitarea Institutului de Investigare a Crimelor Comunismului și Memoria Exilului Românesc (IICCMER), evidențiază o tendință semnificativă de reevaluare pozitivă a regimului comunist în rândul populației din România.
Potrivit datelor, 55,8% dintre respondenți consideră că regimul comunist a fost mai degrabă benefic pentru România, în timp ce 34,5% îl evaluează drept negativ. Aproape 10% dintre cei chestionați nu au avut o opinie sau au refuzat să se pronunțe.
Percepția asupra nivelului de trai: aproape jumătate spun că se trăia mai bine înainte de 1989
Unul dintre cele mai relevante rezultate ale sondajului este legat de percepția asupra condițiilor de viață din perioada comunistă. 48,4% dintre români cred că, înainte de 1989, nivelul de trai era mai bun decât în prezent, în timp ce 34,7% sunt de părere că se trăia mai rău, iar 13,2% consideră că situația a rămas neschimbată. Percepția pozitivă este semnificativ mai frecventă în rândul persoanelor de peste 60 de ani, al celor din mediul rural și al celor cu venituri modeste.
Această evaluare pare să reflecte mai puțin o analiză obiectivă a realității istorice și mai degrabă o reacție la incertitudinile, inegalitățile și frustrările prezentului.
Siguranță și corupție: două capitole în care regimul comunist este văzut favorabil
O majoritate covârșitoare, 75,1% dintre respondenți, afirmă că în comunism exista un nivel mai ridicat de siguranță publică, iar 65,1% cred că în acea perioadă corupția era mai redusă decât în prezent. Doar 8% consideră că regimul comunist era mai corupt decât sistemul actual.
Aceste percepții arată o evaluare pragmatică a funcționării statului, în care stabilitatea și controlul rigid sunt interpretate pozitiv, în contrast cu actualele vulnerabilități ale instituțiilor.
Libertatea rămâne principala critică a regimului comunist
În ciuda reevaluării pozitive din punct de vedere economic și social, majoritatea românilor recunosc caracterul autoritar al regimului de dinainte de 1989. Peste 80% dintre respondenți consideră că libertățile erau mai restrânse în perioada comunistă, un procent stabil care indică o memorie colectivă relativ clară în ceea ce privește lipsa drepturilor și a libertății de exprimare.
Această disociere între nivelul de trai și gradul de libertate explică în parte complexitatea relației românilor cu trecutul recent: regimul comunist este criticat la nivel ideologic, dar acceptat sau chiar apreciat la nivel funcțional.
Cum se formează opiniile despre comunism? Lipsa educației istorice joacă un rol esențial
Întrebați de unde își formează părerea despre regimul comunist, peste o treime dintre respondenți (34,8%) au indicat experiența personală, iar 14,2% au menționat poveștile din familie. În schimb, doar 5,4% spun că au învățat despre comunism la școală, ceea ce ridică semne de întrebare cu privire la eficiența sistemului educațional în transmiterea corectă și echilibrată a istoriei recente.
Accesul limitat la surse obiective de informare creează un teren fertil pentru mitologizarea trecutului și pentru validarea unor narative nostalgice, transmise informal, dar cu putere de convingere ridicată.
Context și concluzii
Rezultatele acestui sondaj trebuie citite în contextul unei societăți marcate de dezechilibre economice, lipsa predictibilității și scăderea încrederii în instituții. Revalorizarea regimului comunist nu indică neapărat o susținere a ideologiei comuniste, ci reflectă o nemulțumire profundă față de prezent față de o clasă politică mizerabilă. Acești factori duc la o idealizare selectivă a trecutului.
Este o realitate care reclamă, dincolo de interpretări politice, un efort serios de educație istorică, cultură civică și reconstrucție a încrederii în valorile democratice și în funcționarea statului de drept.
Vezi sondajul integral pe Inscop Research
Flux știri internaționale
