Călin Georgescu face declarații care l-ar putea scoate din cursa prezidențială

Călin Georgescu, candidat la alegerile prezidențiale, a declarat într-un interviu publicat pe rețeaua X (vezi clipul video la finalul articolului) că: „Nu putem accepta o mare bază NATO pe teritoriul României și a susținut faptul că o astfel de bază ar fi folosită pentru a lansa o ofensivă majoră împotriva Rusiei”. Declarația sa ridică serioase semne de întrebare privind respectarea obligațiilor constituționale și internaționale ale României, punând sub semnul întrebării compatibilitatea sa cu funcția de președinte.

Declarațiile lui Călin Georgescu contravin prevederilor Articolului 11 din Constituția României – Dreptul internațional și dreptul intern, care prevede:

1. „Statul român se obligă să îndeplinească întocmai și cu bună-credință obligațiile ce-i revin din tratatele la care este parte.”
2. „Tratatele ratificate de Parlament, potrivit legii, fac parte din dreptul intern.”

Această prevedere constituțională obligă România să respecte toate tratatele internaționale la care este parte, inclusiv Tratatul Atlanticului de Nord. NATO, prin acest tratat, asigură apărarea colectivă și permite desfășurarea de forțe aliate pe teritoriul statelor membre pentru a răspunde provocărilor de securitate.

• România s-a obligat să respecte obligațiile asumate prin tratatele internaționale, inclusiv Tratatul Atlanticului de Nord, care prevede apărarea colectivă și sprijinul aliat, inclusiv prin acceptarea bazelor militare pe teritoriul statelor membre. Respingerea bazelor NATO ar încălca această obligație.
• Tratatul Atlanticului de Nord (ratificat de România în 2004) include prevederi pentru desfășurarea forțelor aliate pe teritoriul statelor membre în scopul apărării colective. Refuzul bazelor ar reprezenta o încălcare a acestui tratat

Declarația lui Călin Georgescu încalcă spiritul Constituției

1. Respectarea tratatelor internaționale: România a ratificat Tratatul Atlanticului de Nord în 2004, angajându-se să contribuie la securitatea colectivă a aliaților. Prezența bazelor NATO pe teritoriul românesc este o parte esențială a acestui angajament. Declarația lui Călin Georgescu contrazice aceste obligații.
2. Politica externă a României: Conform Articolului 80 din Constituție, președintele este garantul independenței și integrității teritoriale a României, precum și un reprezentant al statului în relațiile externe. O astfel de poziție împotriva NATO ar submina politica externă oficială a României, bazată pe parteneriate strategice cu statele membre NATO și UE.
3. Implicații de securitate: Respingerea bazelor NATO ar putea fi percepută ca o slăbire a apărării naționale și a angajamentelor regionale. Declarațiile candidatului favorizează o interpretare contrară intereselor de securitate ale României.

Argumente și consecințe

Candidatul la președinție trebuie să respecte atât spiritul, cât și litera Constituției, iar declarațiile sale trebuie să fie în conformitate cu angajamentele internaționale ale țării. Afirmația lui Călin Georgescu ridică îndoieli serioase cu privire la capacitatea și intenția sa de a îndeplini rolul constituțional de garant al politicii externe și al angajamentelor de securitate.

Această poziție ar putea atrage consecințe grave, inclusiv presiuni politice sau cereri de retragere din cursa prezidențială. Publicul și instituțiile abilitate trebuie să analizeze dacă un astfel de discurs este compatibil cu interesul național și cu responsabilitățile unei funcții atât de importante.

Declarația lui Călin Georgescu nu este doar controversată, ci poate fi interpretată ca o sfidare a obligațiilor constituționale ale României. Într-un context geopolitic marcat de instabilitate, un lider care pune sub semnul întrebării angajamentele fundamentale ale țării ar putea avea dificultăți în a câștiga încrederea electoratului și a partenerilor internaționali.

Context. Baza NATO la care s-a referit Călin Georgescu în ultima sa decalarație:

Baza Aeriană Mihail Kogălniceanu din județul Constanța este în curs de extindere, urmând să devină cea mai mare bază NATO din Europa. Proiectul, estimat la 2,5 miliarde de euro, capabil să găzduiască permanent până la 10.000 de militari NATO și familiile acestora. Planurile includ piste de aterizare, platforme pentru armament, hangare pentru avioane militare, precum și facilități precum școli, grădinițe, magazine și un spital.

În plus față de prezența NATO, la Mihail Kogălniceanu sunt dislocați și militari americani în cadrul Parteneriatului Strategic dintre România și Statele Unite ale Americii. Acest parteneriat, în vigoare de aproximativ 20 de ani, a consolidat cooperarea în domeniul securității și apărării, facilitând desfășurarea de forțe americane pe teritoriul românesc pentru exerciții comune,misiuni de antrenament dar, mai important decât toate, prezența trupelor americane pe teritoriul României reprezintă un element de descurajare împotriva unei eventuale agresiuni externe

Prezența combinată a forțelor NATO și americane la Mihail Kogălniceanu subliniază angajamentul României față de securitatea regională și parteneriatele sale strategice, evidențiind rolul crucial al țării în arhitectura de apărare a flancului estic al Alianței.

Declarația din interviul publicat de Călin Georgescu:

Urmăriți Politic Media și pe Google News