Groenlanda a revenit în centrul atenției geopolitice după reluarea, în spațiul public american, a ideii promovate de președintele Donald Trump, potrivit căreia Statele Unite ar dori să cumpere sau să preia controlul asupra insulei. Casa Albă a precizat că Trump ar prefera o soluție negociată și ia în calcul achiziționarea teritoriului, însă nu exclude nici alte opțiuni, inclusiv folosirea forței militare.
Într-o conferință de presă, Karoline Leavitt, purtătoarea de cuvânt a Casei Albe, a declarat că președintele american analizează „o serie de opțiuni” privind Groenlanda, invocând din nou argumente de securitate națională.
Ca reacție, Danemarca și Groenlanda, teritoriu autonom în cadrul Regatului Danemarcei, au solicitat marți o întâlnire cu secretarul de stat american Marco Rubio pentru a discuta declarațiile recente ale liderului de la Washington. Oficialul american a confirmat că va participa la aceste discuții.
Declarațiile președintelui SUA au generat reacții puternice în Europa, Franța și Germania criticând ferm intenția Washingtonului. Președintele francez Emmanuel Macron a afirmat, într-un discurs susținut în fața ambasadorilor francezi, că Statele Unite se îndepărtează de aliații săi și de regulile internaționale, subliniind că Franța respinge „orice formă de colonialism sau imperialism”. La rândul său, președintele Germaniei, Frank-Walter Steinmeier, a avertizat că SUA subminează valorile care au stat la baza ordinii mondiale, afirmând că lumea riscă să devină „o peșteră de tâlhari”.
Cât valorează Groenlanda:
O analiză publicată de Corriere della Sera arată că miza reală nu este una simbolică, ci profund economică și strategică, având legătură directă cu resursele naturale ale insulei și cu poziția sa cheie în Arctica.
Potrivit estimărilor citate de publicația italiană, valoarea teoretică a Groenlandei, calculată prin combinarea suprafeței de teren cu potențialul resurselor din subsol, ar putea ajunge la aproximativ 2.700 de miliarde de dolari. La această sumă contribuie în special zăcămintele de petrol și gaze, evaluate la circa 1.700 de miliarde de dolari, precum și mineralele rare, esențiale pentru industria tehnologică și tranziția energetică, a căror valoare este estimată la peste 2.000 de miliarde de dolari.
Analiza subliniază însă că aceste cifre reflectă mai degrabă un potențial teoretic. Exploatarea resurselor este sever limitată de condițiile climatice extreme, lipsa infrastructurii și deciziile politice ale autorităților locale. În prezent, doar o mică parte din teritoriul Groenlandei este deschisă activităților miniere, iar explorările pentru petrol și gaze au fost stopate din motive de mediu.
În paralel cu aceste evaluări economice, Reuters a dezvăluit că oficiali americani au discutat, în cercuri restrânse, un scenariu mult mai direct: oferirea unor plăți financiare consistente către populația Groenlandei, ca parte a unui efort de a încuraja desprinderea de Danemarca și o eventuală asociere cu Statele Unite. Potrivit unor surse familiare cu discuțiile, sumele vehiculate ar varia între 10.000 și 100.000 de dolari pentru fiecare locuitor, deși nu există încă o cifră finală sau un mecanism clar de implementare.
Groenlanda, care beneficiază de un grad ridicat de autonomie, dar face parte oficial din Regatul Danemarcei, a respins constant ideea de a fi „cumpărată”, iar autoritățile locale insistă că orice decizie privind viitorul insulei trebuie să aparțină exclusiv populației sale. Totuși, combinația dintre resursele strategice, rutele arctice emergente și interesul marilor puteri transformă Groenlanda într-un punct-cheie al competiției geopolitice globale.
În contextul tensiunilor tot mai mari din Arctica și al luptei pentru acces la materii prime critice, cazul Groenlandei ilustrează clar cum economia, strategia și politica externă se intersectează într-un mod care depășește cu mult granițele unei simple dezbateri
Flux știri internaționale
