CCR a publicat motivarea deciziei prin care a decis să interzică candidatura Dianei Șoșoacă

Curtea Constituțională a României (CCR) a analizat contestațiile depuse împotriva candidaturii Dianei Iovanovici-Șoșoacă la alegerile prezidențiale din 2024. Principalul motiv pentru care CCR a decis să îi interzică candidatura este faptul că aceasta nu respectă principiile și valorile înscrise în Constituția României, în special cele legate de democrație, statul de drept, și angajamentul față de integrarea euroatlantică (UE și NATO).

Principalele argumente din motivare:

1. Probleme cu semnăturile: S-a menționat că multe dintre semnăturile necesare înregistrării candidaturii Dianei Iovanovici-Șoșoacă ar fi falsificate sau duplicate, iar dacă aceste nereguli ar fi fost luate în considerare de Biroul Electoral Central, susține contestatoarea, atunci Diana Iovanovici-Șoșoacă nu ar fi întrunit numărul minim de semnături necesare pentru înregistrarea candidaturii,
2. Comportament contrar valorilor constituționale: CCR a punctat faptul că Diana Șoșoacă a avut în mod repetat atitudini și declarații împotriva valorilor democratice. Printre exemplele date sunt discursurile sale anti-occidentale, proruse și antieuropene, inclusiv afirmațiile despre scoaterea României din NATO și Uniunea Europeană (RoExit).
3. Riscuri pentru ordinea constituțională: CCR a subliniat faptul că declarațiile și acțiunile publice ale Dianei Șoșoacă reprezintă un pericol pentru ordinea constituțională și pentru angajamentele asumate de România față de valorile democrației și ale statului de drept.
4. Îndeplinirea criteriilor de eligibilitate: Conform Constituției, candidații pentru funcția de Președinte al României trebuie să respecte valorile și principiile constituționale. CCR a concluzionat că Diana Iovanovici-Șoșoacă nu îndeplinește această condiție, deoarece nu dă dovadă de loialitate față de Constituție și față de valorile democratice.
5. Rolul CCR: În baza rolului său de garant al Constituției, Curtea are competența să analizeze dacă un candidat respectă cerințele constituționale. Decizia de a respinge candidatura Dianei Șoșoacă se bazează pe faptul că respectarea Constituției și a valorilor sale nu este opțională pentru cei care aspiră la funcția de Președinte al României.

CCR a subliniat că, pentru a putea candida la această funcție, orice persoană trebuie să demonstreze respect față de Constituție și față de valorile democratice încă dinainte de alegeri.

În cazul Dianei Iovanovici-Șoșoacă, Curtea a constatat că aceasta nu are un comportament și un discurs public care să indice loialitate față de Constituție. Jurământul pe care președintele îl depune la preluarea funcției include angajamentul de a respecta Constituția, de a apăra democrația, drepturile și libertățile fundamentale ale cetățenilor. Curtea a arătat că un candidat care, prin acțiunile și declarațiile sale, contestă valorile constituționale nu poate să devină Președintele României, pentru că asta ar face ca jurământul pe care ar urma să îl depună să fie doar unul formal, fără substanță.

CCR a subliniat, de asemenea, că respectarea Constituției nu este doar o simplă formalitate, ci o condiție esențială de eligibilitate pentru candidatură. Așadar, candidatul trebuie să dovedească voința de a apăra ordinea constituțională și de a avea o atitudine responsabilă față de valorile înscrise în jurământul prezidențial, încă de la momentul depunerii candidaturii

În concluzie, CCR a decis că Diana Iovanovici-Șoșoacă nu poate candida la alegerile prezidențiale, deoarece comportamentul și discursul ei public contravin Constituției și principiilor democratice fundamentale ale statului român.