CEDO a respins cererea formulată de Călin Georgescu pentru anularea alegerilor prezidențiale, decizia fiind luată în unanimitate de o Cameră formată din șapte judecători. Georgescu a invocat încălcări ale drepturilor garantate de articolele 6 și 13 din Convenția Europeană a Drepturilor Omului, precum și de articolul 3 din Protocolul nr. 1, care protejează dreptul la alegeri libere. El a solicitat măsuri provizorii în baza articolului 39 din Regulamentul Curții pentru a suspenda efectele deciziei Curții Constituționale a României din 6 decembrie 2024, care a invalidat procesul electoral al alegerilor prezidențiale în desfășurare.
Reclamantul a cerut suspendarea efectelor deciziei Curții Constituționale până la soluționarea cauzei sale, organizarea celui de-al doilea tur de scrutin în conformitate cu rezultatele primului tur și adoptarea de măsuri pentru refacerea încrederii în procesul electoral. Totodată, el a subliniat că deciziile CCR sunt definitive și fără posibilitate de contestare în cadrul legislativ intern, ceea ce, în opinia sa, încalcă dreptul la un recurs efectiv.
Curtea Europeană a Drepturilor Omului a respins cererea sa, considerând-o în afara domeniului de aplicare al articolului 39, care permite adoptarea de măsuri provizorii doar în cazuri de risc iminent de vătămare ireparabilă a unui drept prevăzut de Convenție. CEDO a argumentat că măsurile provizorii pot fi aplicate doar în situații excepționale, pentru a preveni prejudicii care nu pot fi remediate sau compensate ulterior, ceea ce nu s-a demonstrat în acest caz.
Cererea de măsuri provizorii se judecă separat de cauza principală depusă de Călin Georgescu la CEDO, aceasta fiind tratată ca un dosar distinct. Reclamantul susține că suspendarea procesului electoral și invalidarea voturilor afectează drepturile democratice ale cetățenilor români, garantate de Convenție, și reclamă lipsa unui mecanism intern pentru contestarea deciziilor CCR.
Flux știri internaționale
