Ebrahim Raisi, cunoscut și sub numele de „Măcelarul din Teheran” datorită implicării sale în represiuni și execuții în masă în timpul mandatului său în sistemul judiciar iranian, a fost ales președinte în 2021. Mandatul său a fost marcat de o serie de politici dure și conservatoare, menite să întărească regimul teocratic din Iran.
A condus o represiune dură împotriva protestatarilor și femeilor care sfidau restricțiile islamice. La un an după alegere, a înăsprit legea hijabului și a castității. Câteva săptămâni mai târziu, Mahsa Amini a murit în custodia poliției morale, arestată pentru hijab „necorespunzător”. Moartea ei a declanșat proteste naționale, una dintre cele mai mari provocări pentru regimul iranian de la Revoluția din 1979.
Înainte de a deveni președinte, Raisi a avut o carieră lungă și controversată în sistemul judiciar iranian. În anii 1980, a fost implicat în comisiile care au ordonat execuțiile în masă ale prizonierilor politici, acțiuni care i-au adus supranumele de „Măcelarul din Teheran”. În funcția de șef al sistemului judiciar, el a continuat să fie o figură centrală în aplicarea legilor stricte islamice și în reprimarea disidenței
După ce a fost ales președinte, Raisi a promovat o serie de politici conservatoare și a susținut consolidarea relațiilor cu țările vecine prin politica sa de „Vecini în Primul Rând”. El a fost un susținător ferm al programului nuclear iranian și s-a opus cu vehemență reveniri la acordul nuclear internațional fără renunțarea la investigațiile Agenției Internaționale pentru Energie Atomică (IAEA)
Relațiile Internaționale în mandatul lui Ebrahim Raisi
Raisi a încercat să îmbunătățească relațiile Iranului cu țările vecine precum Turcia și Arabia Saudită, în contextul unei strategii de reorientare regională. De exemplu, sub conducerea sa, Iranul și Turcia au lucrat la dezvoltarea unui plan de cooperare pe termen lung, menținând dialogul deschis în ciuda diferențelor politice și geostrategice (Atlantic Council).
Cu toate acestea, președinția sa a fost marcată și de tensiuni continue cu Israelul și Statele Unite, Raisi amenințând frecvent Israelul și refuzând orice compromisuri care ar putea submina suveranitatea nucleară a Iranului. De asemenea, regimul său a fost criticat pe plan internațional pentru încălcările drepturilor omului și pentru suprimarea brutală a protestelor interne.
Consecințele Accidentului și viitorul politic al Iranului
Moartea neașteptată a lui Ebrahim Raisi și a ministrului de externe Hossein Amir-Abdollahian într-un accident de elicopter a lăsat un vid de putere semnificativ în conducerea Iranului. Liderul suprem, Ayatollahul Ali Khamenei, a numit un președinte interimar și a declarat cinci zile de doliu național
Pe termen scurt, este de așteptat ca structura politică a Iranului să fie stabilizată de Khamenei și de alte figuri cheie din regim. Cu toate acestea, dispariția lui Raisi ar putea declanșa lupte interne pentru putere și ar putea influența direcția viitoare a politicii interne și externe a Iranului, având în vedere potențialii succesori și complexitatea situației geopolitice regionale
Moartea lui Ebrahim Raisi reprezintă nu doar sfârșitul unui lider controversat, ci și începutul unei noi etape în politica iraniană, care va fi urmărită cu atenție de comunitatea internațională
Flux știri internaționale
