Detalii oficiale prezentate de premierul Bolojan despre pensiile magistraților, reforme și programul SAFE

Guvernul Bolojan
buton facebook       buton share x-twitter       buton sharewhatsapp

Premierul Ilie Bolojan a prezentat ieri într-o conferință de presă, principalele decizii și proiecte ale Guvernului din această săptămână, cu accent pe modificările privind pensiile magistraților, aplicarea programului european SAFE și pachetele de reformă fiscală și administrativă.

Pensiile magistraților: aviz rapid și angajarea răspunderii Guvernului

Bolojan a anunțat că proiectul de lege privind pensiile magistraților a fost trimis spre avizare, iar reacția CSM sugerează că avizul ar putea fi emis mai repede decât termenul legal de 30 de zile. Dacă procedura se confirmă, Guvernul intenționează să își angajeze răspunderea pe proiect săptămâna viitoare.

Documentul prevede două schimbări majore. Prima vizează perioada de tranziție pentru creșterea treptată a vârstei de pensionare. Premierul a explicat că, în urma solicitării magistraților și a discuțiilor cu președintele României, tranziția va fi extinsă de la zece la cincisprezece ani. În fiecare an, vârsta de pensionare va crește cu un an până când, la finalul perioadei, se va ajunge la standardul de 65 de ani. A doua prevedere menține limitele privind cuantumul pensiei, care nu va putea depăși 70% din ultimul salariu net.

Premierul a subliniat că reforma este necesară din trei motive: respectarea termenului din PNRR, corectarea unor percepute nedreptăți legate de pensionarea foarte devreme și asigurarea unui sistem de pensii sustenabil. În cazul în care avizul nu ajunge la timp, Guvernul va respecta termenul legal.

Programul SAFE: 16,6 miliarde euro pentru infrastructură și apărare

Bolojan a anunțat finalizarea aplicației de finanțare pentru programul SAFE, cu o valoare totală de 16,6 miliarde euro. Din această sumă, peste 12 miliarde sunt destinate dotărilor pentru Armată, Ministerul de Interne și alte structuri din sistemul de apărare, iar 4,2 miliarde merg spre infrastructură.

Cele mai mari investiții vizează legăturile rutiere din Moldova. Finanțarea acoperă capetele de autostradă Pașcani–Ungheni și Pașcani–Siret, astfel încât până în 2029–2030 nordul României să fie complet conectat cu sudul prin rute rapide către București, Ucraina și Republica Moldova.

Aplicația SAFE va fi discutată luni în CSAT, apoi trimisă Comisiei Europene. Decizia finală privind proiectele finanțate ar urma să fie cunoscută în primul trimestru al anului viitor. Premierul a explicat că accesarea acestor fonduri va sprijini dotarea armatei, dezvoltarea infrastructurii cu rol atât civil, cât și militar, consolidarea industriei de apărare și reducerea deficitului, având în vedere că împrumutul aferent are dobânzi și termene mult mai avantajoase decât cele de pe piață.

Pachetul fiscal, bugetul și reformele în administrație

Premierul a precizat că al doilea pachet fiscal a fost întârziat de contestațiile la Curtea Constituțională, dar, pentru că articolele declarate neconstituționale au fost eliminate în Parlament, se așteaptă ca legea să fie declarată constituțională. Termenul de 10 decembrie este decisiv, deoarece pachetul stă la baza bugetului pe 2025 și permite depunerea cererii de plată nr. 4, în valoare de 2,62 miliarde euro. Una dintre condițiile cererii este introducerea unui sistem de taxare a poluării pentru autovehicule, cu reduceri pentru mașinile noi și penalizări pentru cele foarte vechi.

Bolojan a prezentat și primele efecte ale reformelor adoptate în iulie și august: veniturile statului au crescut, în timp ce unele cheltuieli au scăzut, ceea ce ajută la corectarea deficitului. Salariile din sectorul public au scăzut în octombrie față de anul trecut, iar veniturile din TVA, accize și contribuții la sănătate au crescut.

Premierul a explicat că Guvernul nu poate corecta deficitul prin taxe noi, ci prin reducerea cheltuielilor și prin accesarea integrală a fondurilor europene. A insistat că reforma administrației este necesară și că toate instituțiile trebuie să își verifice structurile interne, să elimine posturile nejustificate și să lege sporurile și bonusurile de performanță reală.

A dat exemple din administrația centrală și locală: reducerea masivă a costurilor cu mașinile Guvernului, limitarea sporurilor nemeritate în unele ministere, inclusiv în domeniul fondurilor europene, și necesitatea unei gestionări mai eficiente în spitale, unde o parte foarte mare din bugete se duce pe salarii în detrimentul serviciilor medicale.

În sănătate, Bolojan a felicitat Ministerul Sănătății pentru extinderea listei de medicamente generice, măsură care va reduce costurile pentru stat și va oferi pacienților acces la tratamente mai accesibile.

Premierul a susținut și reorganizarea structurilor MAI, inclusiv reducerea numărului de jandarmi care asigură paza clădirilor și mutarea lor către activități operative, precum și integrarea dispeceratelor pentru o reacție mai rapidă și mai eficientă.

Reforma companiilor de stat: acțiuni imediate

Un alt subiect esențial este situația companiilor de stat. Bolojan a atras atenția că multe dintre ele au pierderi mari, datorii istorice, subvenții consistente și planuri de restructurare nefinalizate. Premierul a declarat că lista companiilor problematice este finalizată, iar fiecare minister va trebui să întocmească planuri clare de restructurare, sub coordonarea vicepremierului Oana Gheorghiu. Companiile nereformabile vor fi închise, iar cele menținute vor trebui să reducă pierderile și să îmbunătățească serviciile.

Bolojan a încheiat subliniind că reformele trebuie adoptate rapid pentru a limita costurile sociale și pentru a stabiliza economia. A cerut implicare și responsabilitate din partea tuturor instituțiilor statului.

Conferința de presă poate fi urmărită AICI

Urmăriți Politic Media și pe Google News