Gaza la un an de război: Infrastructura distrusă, catastrofă umanitară și tensiuni în creștere

război Gaza
buton facebook       buton share x-twitter       buton sharewhatsapp

Gaza la un an de război. La un an de la începutul conflictului dintre Israel și Hamas, situația din Gaza rămâne una extrem de critică, având implicații majore la nivel umanitar, economic, geopolitic și militar. Pierderile de vieți omenești au depășit 40.000 de persoane, iar infrastructura vitală a teritoriului a fost distrusă în proporții semnificative, afectând populația civilă și generând o criză umanitară severă. Conflictul a început pe 7 octombrie 2023, când Hamas a lansat un atac surpriză împotriva Israelului, rezultat cu peste 1000 de victime în partea israeliană. Răspunsul israelian a inclus bombardamente intense și o ofensivă terestră, care au dus la strămutarea a peste 90% din populația Gazei

1. Situația umanitară și distrugerea infrastructurii

Atacurile asupra Gazei au dus la distrugerea a aproximativ 61% din infrastructură, lăsând numeroase clădiri rezidențiale, școli, spitale și centre de asistență medicală în ruină. În plus, conflictul a forțat aproape întreaga populație a Gazei, de peste 2,3 milioane de persoane, să se refugieze în sudul teritoriului, provocând o criză umanitară gravă. Oamenii trăiesc în condiții supraaglomerate în facilitățile gestionate de UNRWA, unde accesul la apă potabilă, hrană și medicamente este extrem de limitat. Această situație a dus la răspândirea rapidă a bolilor, în special a celor transmise prin apă contaminată, iar OMS avertizează asupra tendințelor îngrijorătoare privind sănătatea publică (Reuters, 2023).

2. Dimensiunea geopolitică și rolul actorilor regionali în acest război din Gaza:




Conflictul din Gaza a amplificat tensiunile regionale, implicând actori precum Iranul și gruparea Hezbollah. Iranul, cunoscut pentru sprijinul acordat grupurilor armate precum Hamas și Hezbollah, a condamnat acțiunile Israelului și a cerut o rezistență unificată în regiune. Hezbollah, grupare armată susținută de Iran și activă în Liban, a intensificat atacurile la granița Israel-Liban, crescând temerile privind deschiderea unui al doilea front de conflict. Israelul a avertizat în mod repetat că va răspunde cu forță la orice încercare de extindere a conflictului, tensionând și mai mult situația regională.

Statele din regiune, în special Egiptul și Iordania, și-au exprimat îngrijorarea cu privire la instabilitatea în creștere. Egiptul a jucat un rol esențial în deschiderea coridoarelor umanitare și facilitarea ajutorului către Gaza, dar s-a confruntat și cu provocarea gestionării unui eventual  flux de refugiați. De asemenea, Iordania a condamnat acțiunile militare israeliene și a solicitat încetarea imediată a focului. Statele din Golf, precum Arabia Saudită și Emiratele Arabe Unite, și-au reiterat sprijinul pentru cauza palestiniană, condamnând violențele.

3. Reacția internațională și eforturile diplomatice

La nivel internațional, conflictul a stârnit dezbateri aprinse. Occidentul, în special Statele Unite și Uniunea Europeană, și-a manifestat sprijinul pentru dreptul Israelului la autoapărare, dar a cerut, de asemenea, respectarea drepturilor omului și protejarea civililor. În cadrul Adunării Generale a ONU, Mahmoud Abbas, președintele Autorității Palestiniene, a descris situația din Gaza drept un genocid, cerând încetarea conflictului și solicitând intervenția comunității internaționale

Germania și Marea Britanie au făcut apel la ambele părți pentru a iniția un dialog, subliniind necesitatea unei soluții diplomatice pentru a preveni o escaladare regională, iar SUA a înregistrat un eșec diplomatic în mod repetat. Eforturile de a ajunge la un armistițiu stabil s-au lovit de rezistență, pe fondul neîncrederii profunde dintre Israel și Hamas, precum și a implicării altor actori regionali.

4. Strategii militare și desfășurări militare recente

Ofensiva Israelului s-a concentrat pe distrugerea infrastructurii militare a Hamas, inclusiv a tunelurilor subterane și a depozitelor de armament. Trupele israeliene au efectuat raiduri în complexul spitalului Al Shifa, acuzând Hamas de utilizarea civililor ca scuturi umane. Pe de altă parte, Hamas a continuat să lanseze atacuri cu rachete asupra teritoriului israelian, folosind tactici de guerilă și beneficiind de sprijinul logistic din partea actorilor regionali. Hezbollah a amenințat cu deschiderea unui nou front, efectuând atacuri la granița cu Israelul, ceea ce ar putea transforma conflictul într-un război la scară largă în Orientul Mijlociu

5. Impactul pe termen lung și perspectivele de pace

Acest război a generat o criză umanitară de proporții în Gaza, lăsând populația într-o stare de vulnerabilitate extremă. Chiar dacă se va ajunge la un armistițiu, reconstrucția infrastructurii va fi un proces de durată, iar trauma războiului va continua să afecteze viața civililor. La nivel politic, escaladarea tensiunilor dintre Israel, Hamas, și aliații regionali precum Iran și Hezbollah, sugerează că perspectivele de pace rămân îndepărtate. Eforturile diplomatice, deși esențiale, se confruntă cu obstacole semnificative, inclusiv cu neîncrederea dintre părți, interesele geopolitice ale actorilor regionali și lipsa unui consens privind soluționarea pe termen lung a conflictului.




Concluzie: Conflictul din Gaza, la un an de la declanșarea sa, rămâne unul dintre cele mai complexe și devastatoare crize umanitare și geopolitice ale momentului. Cu un număr de victime în continuă creștere, distrugerea masivă a infrastructurii și escaladarea tensiunilor regionale, rezolvarea acestui conflict necesită un efort diplomatic concertat la nivel internațional, precum și implicarea activă a actorilor regionali în vederea unei soluții durabile.

Urmăriți Politic Media și pe Google News