Israel ucide presa ca să ucidă adevărul: Ce s-a întâmplat duminică seara la Spitalul al-Shifa din Gaza nu este „o tragedie a războiului”, ci un asasinat cu sânge rece, planificat și executat împotriva presei. Cinci jurnaliști Al Jazeera au fost făcuți bucăți într-un bombardament care a lovit fix cortul lor, amplasat lângă poarta spitalului – un loc bine cunoscut, folosit de luni întregi de presa locală pentru acces la curent și internet.
Anas al-Sharif, un simbol al rezistenței jurnalistice, și-a pierdut tatăl într-un atac israelian anul trecut. Mohammed Qreiqeh a fost ucis la câteva minute după ultimul său reportaj live. Ibrahim Zaher și Mohammed Noufal își pierduseră deja frați și părinți în bombardamentele anterioare. Israelul știa cine sunt acești oameni, știa ce fac și știa exact unde se află. Și i-a ucis oricum.
Nu vorbim despre un incident izolat. De la începutul ofensivei asupra Gazei, aproape 270 de jurnaliști și lucrători media au fost executați sub bombe israeliene – mai mulți decât în toate marile războaie moderne la un loc. Asta nu e „daună colaterală”. Este o politică deliberată: ucizi presa, ucizi martorii, ucizi dovezile.
Israel nu doar bombardează civili; bombardează jurnalismul. În timp ce interzice intrarea presei internaționale în Gaza, elimină sistematic vocile palestiniene care pot documenta atrocitățile. Asta înseamnă control total al narațiunii: niciun film, niciun interviu, nicio fotografie care să contrazică propaganda oficială.
Comitetul pentru Protecția Jurnaliștilor avertizează că aceste asasinate creează un vid de informație, lăsând crimele de război nepedepsite. Amnesty International spune limpede: Israelul nu vânează doar oameni, ci vânează adevărul însuși. Iar adevărul este acesta: în Gaza se comite un genocid și cei care încearcă să-l documenteze sunt uciși cu precizie chirurgicală.
Când jurnalismul devine o crimă pedepsită cu moartea, nu mai vorbim de un stat democratic, ci de un regim criminal care își șterge urmele în sânge.
Flux știri internaționale
