Remus Pricopie, rectorul SNSPA și proaspăt aspirant la funcția supremă în stat, a anunțat că și-a depus candidatura la alegerile prezidențiale. Nu pe vreo scenă, nu la un eveniment public, ci, evident, pe Facebook, locul unde se nasc marile proiecte politice ale vremurilor noastre.
După „o matură chibzuință”, Pricopie a decis că e timpul să conducă România. Mic detaliu: nu are semnături. De ce? Pentru că, spune el, cerința celor 200.000 de semnături este nedemocratică și oricum nimeni din UE nu mai cere atâtea. Exemplul lui de democrație? Bulgaria și Austria. Pentru cine nu știe, Bulgaria e renumită pentru stabilitatea ei politică, iar Austria… pentru faptul că nu-l votează pe Pricopie.
Cu un aer de revoltă civică, candidatul fără semnături acuză sistemul electoral că e prea pretențios și aduce aminte că alți candidați au adunat zeci de mii de semnături și n-au scos nici 1% în alegeri. Aluzie fină la viitorul său rezultat, probabil.
Pricopie se recomandă drept omul cu „realizări profesionale autentice”, pentru că – nu-i așa? – doar cei care au muncit „din greu” știu să aprecieze sacrificiul. Context: SNSPA, instituția pe care o conduce, e în mijlocul unui scandal uriaș de abuzuri sexuale comise de profesori asupra studentelor. Un detaliu incomod, pe care Elena Lasconi, și ea candidată la prezidențiale, nu l-a ignorat: „Cred că șansa domnului Pricopie este să rezolve problemele cu abuzurile sexuale din facultate.”
În plină glorie rectorală, Remus Pricopie a condus SNSPA fix în perioada în care instituția a devenit mai cunoscută pentru acuzațiile de hărțuire sexuală decât pentru performanțele academice.
Sub atenta lui supraveghere, doi profesori — Alfred Bulai și Marius Pieleanu — au fost vizați de acuzații grave privind abuzuri asupra studentelor. Probabil, în timp ce Pricopie își imagina drumul spre Cotroceni, Bulai a fost dat afară, după ceva presiune publică, iar Pricopie s-a trezit brusc în ipostaza de apărător al moralei universitare. Acum, același Pricopie cere votul românilor pentru funcția de președinte, mizând, se pare, pe o memorie colectivă scurtă și o doză zdravănă de amnezie electorală.
Așadar, Pricopie se lansează în cursa pentru Cotroceni fără semnături, dar cu mari principii. Și cu o instituție în criză. Rămâne de văzut dacă va reuși să rezolve criza de la SNSPA sau se va specializa în criza de încredere a electoratului.
Foto: SNSPA
Flux știri internaționale
