Sabotajul Nord Stream, un atac asupra infrastructurii critice a Germaniei. Toate dovezile indică spre Ucraina, titrează Der Spiegel în urma unei ample anchete jurnalistice realizată împreună cu ZDF
Cele două publicații, au format o echipă din peste 20 jurnalişti pentru a realiza acest reportaj. Pe parcursul anchetei, jurnaliștii au adunat informații din Republica Moldova, Ucraina, Statele Unite, Suedia, Cehia, România și Franța. O mare parte din informațiile obținute provin din surse care au vorbit suv protecția anonimatului. Jurnaliștii au intrat în contact cu agenții de informații, anchetatori, oficiali de rang înalt, politicieni și simpli oameni care, într-un fel sau altul, sunt legați direct de suspecți
Indicațiile pe care le-au găsit sunt extrem de sensibile din punct de vedere politic.
Acum câteva luni, un cunoscut jurnalist american afirma că Statele Unite se află în spatele sabotajului Nord Stream
Seymour Hersh, a susținut că o navă navă norvegiană a transportat în secret scafandri americani în Marea Baltică. Motivul presupus: să se asigure că Rusia nu va mai fi în măsură să șantajeze Germania cu aprovizionarea cu gaze. Dar Hersh nu a furnizat nicio dovadă care să-și susțină teoria. Mai multe detalii AICI
Der Spiegel și ZDF prezintă informații noi din interiorul anchetei
Potrivit constatărilor anchetei de până acum, un comando de scafandri și specialiști în explozivi a închiriat un iacht în urmă cu aproape exact un an și a navigat neobservat de la Warnemünde, în nordul Germaniei, peste Marea Baltică pentru ca, pe 26 septembrie 2022, să planteze și să detoneze explozibil pe conductele de gaze naturale Nord Stream 1 și Nord Stream 2. A fost un atac catastrofal asupra aprovizionării cu energie. Un act de sabotaj. Un atac asupra Germaniei.
Anchetatorii de la BKA, Poliția Federală și Biroul Procurorului Federal au identificat un număr uimitor de indicii care arată spre Ucraina. Acestea includ suspecți, adrese IP ale e-mailurilor, apelurilor telefonice, date despre locație și numeroase alte indicii și mai clare care au fost ținute secrete până acum. Un oficial de rang înalt spune că se cunosc mult mai multe decât s-a declarat public. Potrivit surselor DER SPIEGEL, anchetatorii sunt siguri că sabotorii au fost în Ucraina înainte și după atac
BND (Agenția de informații străine a Germaniei), a primit cu 2 luni înainte de sabotaj o informație criptată, strict confidențială, de la agenția de informații militare din Țările de Jos, MIVD, cunoscută pentru expertiza sa în tehnicile rusești de război cibernetic. Cu această ocazie, însă, informațiile alarmante ale agenției au venit de la o sursă din Kiev.
Informația confidențială prezenta sabotajul asupra conductelor Nord Stream.
Planul prevedea ca șase soldați de comando din Ucraina, ascunși sub identități false, să închirieze o barcă, să se scufunde în fundul Mării Baltice cu echipamente specializate și să arunce în aer conductele. Potrivit informațiilor, bărbații se aflau sub comanda comandantului șef ucrainean Valerii Zaluzhnyi, dar președintele Volodimir Zelenskii se pare că nu fusese informat despre plan. Se pare că atacul a fost planificat să aibă loc în timpul exercițiului NATO Baltops de pe Marea Baltică. Conținutul mesajului secret a fost raportat inițial de Washington Post la începutul lunii iunie.
BND a transmis avertismentul direct la Cancelarul german, Olaf Scholz. Cabinetul guvernului a considerat însă că informațiile sunt inexacte iar amenințarea unui sabotaj la conductele Nord Stream nu a fost luată în serios
Potrivit datelor obținute de cele două publicații, echipajul de sabotori a plătit taxa de navigație printr-o agenție de turism din Polonia. Firma din Varșovia în cauză, este Feeria Lwowa. O companie fără site web sau număr de telefon. Compania este deținută de o femeie de 54 de ani pe nume Nataliia A., care locuiește la Kiev.
Unul dintre sabotori a prezentat la check-in din portul Rostock, un pașaport românesc. Fusese eliberat unui anume Ştefan Marcu. Acesta este din republica Moldova și locuiește în satul Goianul Nou, aflat la nord de capitala Chiᶊinǎu. Granița cu Ucraina se află la 50 de kilometri depărtare
Jurnaliștii germani au fost în Republica Moldova, l-au întâlnit pe Ștefan Marcu și i-au arătat o fotografie cu numărul de pașaport prezentat în Rostock. Bărbatul recunoaște numărul de document și spune că aparține vechiului său pașaport românesc, care a expirat. Ultima dată când a folosit pașaportul, spune el, a fost în 2019 pentru o vacanță în România și apoi, câteva luni după aceea, pentru o călătorie în Bulgaria.
După ce și-a primit noul pașaport, spune el, femeia de la birou l-a invalidat pe cel vechi. „Când am ajuns acasă, l-am ars. L-am aruncat la cuptor”, spune Marcu.
Datele din pașaportul său par să fi fost folosite pentru a produce un alt document, un pașaport falsificat care a fost folosit apoi pentru a închiria iahtul Andromeda din portul Rostock. Documentul are o fotografie nouă. Fotografia, însă, nu este a lui Ştefan Marcu, bărbatul de 60 de ani din Moldova, ci a unui tânăr de 20 de ani, cu o privire pătrunzătoare şi tuns militar. Bărbatul din fotografie este foarte probabil Valeri K. din orașul ucrainean Dnipro. Se pare că servește în Brigada 93 Mecanizată a armatei ucrainene.
Ce se va întâmpla dacă se dovedește oficial că un comando ucrainean a realizat sabotajul Nord Stream?
Cancelarul Olaf Scholz a dezbătut posibilele consecințe cu cei mai apropiați consilieri ai săi. Nu sunt multe opțiuni în acest caz, notează publicația Der Spiegel. O schimbare a cursului în politica externă sau ideea de a confrunta Kievul, pare de neconceput.
Sunt multe în joc, asta e clar. Dacă ar fi fost un comando rusesc, ar fi considerat un act de război? Potrivit articolului 5 din Tratatul Atlanticului de Nord, un atac asupra infrastructurii critice a unui stat membru NATO poate declanșa clauza de apărare reciprocă. Dacă ar fi Ucraina, ar pune capăt sprijinului continuu al Germaniei pentru Ucraina cu livrări de tancuri sau, eventual, chiar avioane de luptă? Și cum rămâne cu americanii? Dacă Washingtonul a coordonat sabotajul Nord Stream sau a oferit asistență pentru atac? Ar putea asta să însemne sfârșitul parteneriatului transatlantic de 75 de ani? Sunt întrebări la care guvernul de la Berlin va trebui să răspundă la un moment dat
Câteva date despre cele două gazoducte
Nord Stream 1 începe în orașul rus Vyborg și străbate Golful Finlandei și traversează sub Marea Baltică înainte de a ajunge în orașul german Lubmin, situat în apropiere de orașul universitar Greifswald.
Conducta dublă are o lungime de 1.224 de kilometri și constă din 200.000 de segmente individuale. Prețul proiectului a fost de 7,4 miliarde de euro, cea mai mare parte fiind plătită, direct sau indirect, de statul rus.
A intrat în funcțiune în 2012, trimițând în Germania aproape 60 de miliarde de metri cubi de gaze naturale. În 2018, conducta a reprezentat 16% din toate importurile de gaze naturale ale Uniunii Europene. Nord Stream 1 a fost una dintre cele mai importante conducte din lume.
În 2018, a început construcția la gazoductul Nord Stream 2, de asemenea, tot o conductă dublă. Era planificată să transporte 55 de miliarde de metri cubi de gaz natural rusesc pe an în Germania. Luate împreună, cele două conducte au putut transporta mult mai mult decât consuma Germania în fiecare an.
Experții în politici de securitate și mulți dintre aliații internaționali ai Germaniei, și-au exprimat opozițiafață de acest proiect. Nord Stream 1 legase deja Germania mult prea strâns de Rusia, spuneau criticii proiectului. Statele Unite au considerat că Nord Stream 2 este atât de periculos încât a avertizat Germania că finalizarea sa va afecta semnificativ relațiile dintre SUA și Germania.
Ucraina s-a opus, de asemenea, noii conducte. Cantități semnificative de gaz natural rusesc au trecut în Europa de Vest prin conducte terestre pe teritoriul ucrainean. O a doua conductă de sub Marea Baltică ar face ca părți ale rețelei de conducte ucrainene să fie parțial irelevante. Kievul a văzut Nord Stream 2 ca pe o amenințare directă la adresa țării.
În septembrie 2021, Nord Stream 2 a fost finalizat, dar nu a intrat în funcțiune. Și câteva luni mai târziu, invazia rusă a Ucrainei a pus capăt dezbaterii politice și a forțat Germania să renunțe cât mai repede posibil la dependența de importurile de gaz din Rusia.
Investigația integrală pe Der Spiegel; Foto: Invertia
Flux știri internaționale