Declarații de avere ținute la secret cu ajutorul CCR. Curtea Constituțională a României a adoptat astăzi două decizii controversate care afectează grav transparența în funcțiile publice. Prima decizie elimină obligativitatea publicării declarațiilor de avere ale demnitarilor și funcționarilor publici pe site-urile instituțiilor, făcând aceste informații accesibile doar Agenției Naționale de Integritate (ANI), nu și cetățenilor. A doua decizie scoate din declarațiile de avere bunurile deținute de soț, soție sau copiii aflați în întreținere, permițând astfel ca averile să fie ascunse cu ușurință în familie.
În ședința de joi, Curtea Constituțională a admis, cu majoritate de voturi, o excepție de neconstituționalitate și a decis că articolele 6 alineatul (1) litera d) și 12 alineatul (6) din Legea nr. 176/2010 sunt neconstituționale. Practic, CCR a desființat două prevederi-cheie care obligau la publicarea și completarea completă a declarațiilor de avere, reducând drastic accesul publicului la informații despre averile demnitarilor.
Prima decizie adoptată de CCR: Declarații de avere ținute la secret:
Curtea a declarat neconstituțional articolul care obliga instituțiile statului să publice pe site-urile lor declarațiile de avere ale angajaților cu funcții publice (miniștri, parlamentari, primari, directori de instituții etc.). De acum înainte, aceste declarații vor fi transmise doar la ANI și nu vor mai fi vizibile pentru public.
Curtea justifică decizia prin protecția vieții private și invocă normele GDPR din jurisprudența Curții de Justiție a Uniunii Europene, deși legislația europeană permite excepții clare când e vorba de funcționari publici. Averile demnitarilor nu sunt o chestiune personală, ci un subiect de interes public major. Funcțiile publice presupun transparență și asumare, nu protecție prin lege a secretizării.
Consecință: Nu mai putem verifica oficial dacă un politician a strâns averi uriașe în timp ce era în funcție, nu mai există presiunea publică și nici posibilitatea ca presa sau cetățenii să tragă semnale de alarmă privind posibila îmbogățire nejustificată.
A doua decizie: Averile soțului/soției și copiilor – eliminate din declarație
CCR a anulat și articolul care îi obliga pe demnitari să includă în declarațiile de avere bunurile deținute de partenerul de viață și de copiii aflați în întreținere. Motivul invocat de Curte este că o persoană nu poate fi trasă la răspundere penală pentru averile altcuiva, mai ales dacă nu are acces direct la acele informații.
Consecință: Un politician poate ascunde averi în numele soției, soțului sau al copiilor și nu va mai fi obligat să declare acele bunuri. Astfel, un politician corupt sau nu, poate ascunde averi considerabile pe numele rudelor fără riscul de a fi tras la răspundere. În loc să întărească mecanismele de verificare, Curtea le slăbește în mod periculos.
Prin această decizii, CCR nu doar că îngrădește accesul la informații de interes public, ci aruncă România înapoi în zona gri a impunității. Este o lovitură dură dată jurnalismului de investigație, organizațiilor anticorupție și cetățenilor care cer claritate și onestitate de la aleșii lor. Într-un stat democratic, transparența nu e opțională – e esențială. Iar această decizie, departe de a apăra viața privată, apără privilegiile netransparente ale puterii.
Flux știri internaționale
