România se află în pragul celei mai grave crize economice din ultimele decenii, sub conducerea premierului Marcel Ciolacu. Cu un deficit bugetar alarmant, eșecuri repetate în absorbția fondurilor europene și lipsa unor reforme reale, țara se apropie periculos de incapacitatea de plată. În timp ce guvernul continuă să promită stabilitate, realitatea economică demonstrează contrariul: creșteri necontrolate ale cheltuielilor, datorie publică în expansiune și investiții blocate.
Deficit bugetar exploziv: România se îndreaptă spre prăpastie
Conform datelor oficiale, România a încheiat anul 2024 cu un deficit bugetar de 8,65% din PIB, echivalentul a peste 140 de miliarde de lei. Această creștere dramatică față de 5,61% în 2023 plasează țara într-o poziție extrem de vulnerabilă, depășind cu mult limita de 3% impusă de Uniunea Europeană.
Problema nu se oprește aici. În primele două luni ale anului 2025, deficitul bugetar a fost deja de 30 de miliarde de lei (1,58% din PIB). Doar în luna februarie, România a înregistrat un deficit de 19 miliarde de lei, adică 1% din PIB, în timp ce în ianuarie acesta fusese de 11 miliarde de lei (0,58% din PIB). Aceste cifre confirmă o tendință de deteriorare accelerată a finanțelor publice.
În loc să adopte măsuri de redresare, guvernul continuă să majoreze cheltuielile publice, care au ajuns la 41,9% din PIB, în timp ce veniturile fiscale rămân printre cele mai mici din UE, la doar 29,5% din PIB. Practic, România se împrumută constant pentru a acoperi cheltuielile curente, fără un plan clar de reducere a deficitului.
„Sub Marcel Ciolacu, România a devenit un campion al risipei bugetare. Deficitul este o bombă cu ceas care va exploda în mâinile viitorului guvern”, avertizează economiștii.
PNRR, un dezastru: România rămâne în urmă
Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR), care ar fi trebuit să fie principalul motor al dezvoltării României, este în impas total. Din cele 29,7 miliarde de euro promise, România riscă să piardă sume semnificative din cauza incapacității guvernului de a îndeplini jaloanele impuse de Comisia Europeană.
Recent, Comisia Europeană a anunțat că va plăti României doar o parte din cea de-a treia tranșă de plată din PNRR, în valoare de 2 miliarde de euro, deoarece guvernul nu a reușit să îndeplinească șase jaloane esențiale. În timp ce alte state membre UE au ajuns deja la tranșa a cincea sau chiar a șasea, România rămâne mult în urmă, blocată de incompetență administrativă și decizii politice greșite.
Un exemplu elocvent este managementul companiilor de stat din energie, precum Hidroelectrica și Romgaz, unde numirile pe criterii politice au fost criticate direct de Comisia Europeană. Această situație pune în pericol sute de milioane de euro și afectează grav încrederea investitorilor.
„Guvernul Ciolacu a transformat PNRR-ul într-un instrument de recompensă pentru clientela politică, în loc să fie un motor al dezvoltării”, denunță experții.
Fondurile europene, o oportunitate ratată
Absorbția fondurilor europene continuă să fie unul dintre cele mai mari eșecuri ale guvernării Ciolacu. Deși România are la dispoziție peste 86 de miliarde de euro până în 2027 prin PNRR și Politica de Coeziune, progresele sunt minime.
În timp ce guvernul a alocat 15,74 miliarde de lei pentru Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene (o creștere de 37,93%), execuția efectivă a proiectelor finanțate din fonduri UE rămâne sub așteptări. Deși guvernul susține că rata de absorbție va crește de la 7,5% la 13,1%, experții consideră această prognoză nerealistă, având în vedere istoricul slab al României în gestionarea acestor fonduri.
Un exemplu concret este întârzierea proiectelor de infrastructură, în special a autostrăzilor finanțate prin PNRR. „Ciolacu promite autostrăzi, dar nu livrează nici măcar planuri concrete”, susține opoziția.
Reforme promise, dar neonorate de guverbul Ciolacu
Lipsa reformelor structurale este una dintre cele mai grave acuzații la adresa guvernului Ciolacu. Deși angajamentele din PNRR includ digitalizarea administrației, reforma pensiilor și a salarizării, progresele sunt aproape inexistente.
Un exemplu clar este reforma pensiilor. Deși subvențiile pentru bugetul asigurărilor sociale au crescut la 35,4 miliarde de lei în 2025, guvernul nu are un plan clar de echilibrare a sistemului. În mod similar, reforma fiscală majoră a fost amânată pentru a evita impactul politic, lăsând România fără un plan de sustenabilitate economică pe termen lung.
Cheltuieli publice explozive, fără nicio frână
În ciuda avertismentelor repetate din partea Uniunii Europene și a economiștilor, guvernul Ciolacu nu a implementat nicio măsură reală de reducere a cheltuielilor publice.
În 2024, cheltuielile cu personalul au ajuns la 164 de miliarde de lei, cu 24% mai mult decât în 2023, iar această tendință nu s-a inversat nici în 2025. În același timp, datoria publică se apropie de 60% din PIB, o valoare periculoasă care ar putea duce la pierderea ratingului de țară și la creșterea costurilor de împrumut.
„Ciolacu aruncă banii pe fereastră, în timp ce datoria publică explodează. Este o iresponsabilitate crasă”, avertizează economiștii.
România, tot mai aproape de incapacitatea de plată
Cu o datorie publică estimată la 57,8% din PIB la finalul lui 2025 și dobânzi care depășesc 2% din PIB, România se îndreaptă spre un scenariu extrem de periculos. Lipsa unei viziuni economice, combinată cu o gestiune dezastruoasă a finanțelor publice, riscă să transforme țara într-un stat dependent de împrumuturi externe, incapabil să își onoreze obligațiile financiare.
„România nu mai are timp de experimente. Ciolacu trebuie să plece, iar țara are nevoie urgentă de o conducere competentă, care să implementeze măsuri reale de redresare”, avertizează opoziția.
Fără intervenții urgente, România riscă să ajungă într-o criză economică profundă, iar guvernarea Ciolacu va fi amintită ca una dintre cele mai dezastruoase din istoria recentă a țării.
Flux știri internaționale
