Consiliul Superior al Magistraturii subliniază că normele aplicabile oficialilor în comunicarea publică sunt distincte față de cele care se aplică jurnaliștilor sau altor persoane fizice. În aceste din urmă cazuri, se admite o anumită libertate de exagerare.
Cătălin Drulă a afirmat într-o emisiune televizată că ancheta DNA referitoare la achiziția de vaccinuri anti-COVID, în care sunt investigați foști miniștri USR ai Sănătății – Vlad Voiculescu și Ioana Mihăilă, reprezintă un „malpraxis judiciar”.
Nu se potrivește nimic în această poveste. Este un dosar… nu înțeleg de unde vine, despre unele aspecte a scris și presa. Înțeleg că procurorul care se ocupă de acest caz are convingeri antivacciniste, a susținut Drulă
Hotărârea CSM a fost luată cu unanimitate:
♦ Un nou Fake News la Digi 24
Secţia apreciază că domnul parlamentar şi-a exprimat opinia într-un mod neetic şi nereal în scopul de a discredita activitatea Ministerului Public şi, implicit, a sistemului de justiţie din România şi va dispune apărarea independenţei procurorilor din cadrul DNA faţă de afirmaţiile făcute de domnul Parlamentar Cătălin Drulă
Lui Cătălin Drulă îi lipseşte diligenţa de care un membru al puterii legislative trebuie să dea dovadă în lumina necesităţii respectării principiului separaţiei puterilor în stat
Maniera în care au fost făcute alegaţiile defăimătoare la adresa Direcţiei Naţionale Anticorupţie se sporeşte percepţia negativă a populaţiei în ceea ce priveşte activitatea acestei structuri specializate
Afirmaţiile publice făcute de către domnul parlamentar Drulă Cătălin fără a fi prezentate minime dovezi în acest sens, reprezintă o depăşire gravă a libertăţii de exprimare, chiar şi luând în calcul exagerările permise în mod obişnuit unei persoane publice, precum un reprezentant al Parlamentului.
Raportat la întregul context factual al situaţiei, se constată că se conturează cadrul unei ameninţări grave la adresa independenţei procurorilor, ducând la discreditarea modului de funcţionare a Ministerului Public în ansamblul său şi compromiterea, din punct de vedere profesional şi oral, a corpului procurorilor, modalitatea de exprimare generând un dubiu greu de înlăturat cu privire la independenţa acestora.
Afirmaţiile antemenţionate depăşesc limitele unor critici admisibile şi constituie, în mod evident, elemente de natură a afecta autoritatea de care procurorii trebuie să se bucure în exercitarea funcţiei, prin acreditarea ideii că ativitatea d eurmărire penală este aservită unor scopuri politice, se mai arată în documentul emis de Ministerul Public