Cu mai mult de șase luni înainte de învestirea următorului președinte american, se observă deja un efort avansat în cadrul NATO și dincolo de aceasta pentru a se pregăti pentru o posibilă revenire a lui Trump la Casa Albă. Cu Joe Biden întâmpinând dificultăți în campania sa de realegere, mulți aliați se pregătesc pentru o colaborare cu o eventuală nouă administrație Trump. Această administrație este caracterizată de scepticism față de Europa, o tendință izolaționistă de dreapta și o prioritizare a confruntării cu China în detrimentul altor chestiuni globale.
În perioada anterioară summitului NATO de săptămâna aceasta la Washington, publicația Politico și ziarul german Welt au lansat un proiect comun pentru a evalua pregătirile lumii în fața posibilei reveniri a lui Trump. Jurnaliștii au intervievat peste 50 de diplomați, parlamentari, experți și strategi politici din statele membre NATO și din alte părți, mulți exprimându-și opiniile sub protecția anonimatului pentru a discuta probleme delicate de securitate și diplomație.
Statele NATO sunt relativ optimiste în privința colaborării cu Donald Trump
Rezultatele investigației reflectă o lume deja pregătită să se adapteze la politicile lui Trump și să se protejeze împotriva eventualelor perturbări pe care acesta le-ar putea aduce. Statele membre NATO se simt acum mai încrezătoare în capacitatea lor de a gestiona o eventuală revenire a lui Trump, în comparație cu perioada sa inițială de guvernare, acum șapte ani și jumătate, când era văzut ca un novice pe scena internațională. Aceasta se datorează eforturilor depuse acum pentru a se adapta și a gestiona o posibilă resurgență politică.
Pregătirile lor se împart în mai multe categorii strategice. În primul rând, există o inițiativă largă de stabilire a relațiilor personale cu Trump și cu consilierii săi, cu speranța de a construi legături care să ajute la minimizarea conflictelor viitoare. În al doilea rând, se fac ajustări politice pentru a satisface preocupările coaliției politice a lui Trump, în special cele legate de cheltuielile inadecvate ale Europei pentru apărare. În al treilea rând, se dezvoltă măsuri diplomatice și juridice inventive pentru a proteja prioritățile NATO în fața eventualelor intervenții ale unei administrații Trump.
Împreună, aceste măsuri par a forma o strategie plauzibilă pentru gestionarea incertitudinilor într-o lume marcată de influența lui Trump. Cu toate acestea, liderii NATO care conduc aceste eforturi recunosc că mult din succesul acestei strategii va depinde de capriciile individuale ale lui Trump.
Când Trump a preluat funcția pentru prima dată, Vestul era într-o stare relativ calmă, iar aliații americani sperau că vor putea naviga criza politică americană în patru ani. Gândirea lor s-a schimbat acum, întrucât Trumpismul s-a dovedit a fi o forță continuă, iar NATO se confruntă acum cu amenințări mai imediate la adresa securității europene.
Nu există o panică generalizată în ceea ce privește o posibilă retragere a SUA din NATO, dar există o anxietate crescută, alimentată de creșterea influenței skepticilor de dreapta față de alianță în Franța și alte părți ale Europei. Camille Grand, fost secretar general adjunct al NATO și oficial francez în domeniul apărării, subliniază că abordarea alianței față de Trump este acum mult mai precaută decât în 2017.
În săptămânile premergătoare summitului de la Washington, un zvon rapid a circulat în cercurile diplomatice: Trump ar avea un plan de pace pentru Ucraina, bazat pe amenințarea unei intervenții masive sau retragerea sprijinului militar în cazul în care negocierile nu ar avea succes. Cu toate acestea, s-a constatat că nu există un plan oficial aprobat de Trump pentru a pune capăt conflictului din Ucraina, iar zvonurile respective s-au dovedit a fi false.
Relațiile personale ale lui Donald Trump în calitate de președinte au o importanță extrem de mare.
O lecție învățată din prima administrație Trump este că relațiile personale sunt cruciale cu fostul președinte și cu cei apropiați lui. Trump a dezvoltat legături personale puternice cu o varietate de lideri internaționali, de la Shinzo Abe și Jair Bolsonaro până la Boris Johnson și Kim Jong Un, toți folosind aceste conexiuni în beneficiul lor.
De când Trump a obținut nominalizarea republicană, liderii internaționali, inclusiv președintele Poloniei și fostul prim-ministru japonez, au făcut eforturi pentru a-l influența pe Trump. În toamna trecută, ministrul german de externe a vizitat Texasul pentru a întâlni guvernatorul susținător al lui Trump, Greg Abbott, exprimând în același timp dezacordul ferm cu acesta asupra altor aspecte politice.
În ultimele săptămâni, diplomații din NATO au călătorit discret la Washington pentru a întâlni academicieni conservatori și influențatori care ar putea modela politica lui Trump. Întâlnirile au fost considerate productive, dar au rămas însoțite de incertitudini.
Europa a crescut cheltuielile de apărare într-un efort de a răspunde amenințării rusești și pentru a răspunde criticilor lui Trump privind angajamentele NATO. 23 din cele 32 de state membre NATO aloca acum 2% sau mai mult din PIB pentru apărare, îndeplinind obiectivul stabilit în 2014.
Jens Stoltenberg, secretarul general al NATO, a lăudat aceste progrese la o întâlnire din Washington, accentuând angajamentul alianței față de o distribuție mai echitabilă și eficientă a costurilor. În același timp, țări precum Norvegia și România au făcut investiții semnificative în apărare pentru a-și întări capacitățile în fața provocărilor actuale.
Aceste eforturi reflectă abordarea NATO de a se pregăti pentru orice provocare potențială sub o administrație Trump reînviată, navigând prin complexitatea dinamicii politicii globale pentru a menține coeziunea și eficacitatea alianței într-un climat global turbulent și imprevizibil.
Sursă: Politico
Flux știri internaționale
