Doi procurori cu aviz negativ de la CSM au propuși de Alina Ghorghiu în funcții de conducere, informează Agerpres. Ministrul Justiției a înaintat propunerile către președinte
Alina Gorghiu a justificat cele două propuneri, în ciuda avizelor negative ale CSM, spunând că ambii procurori dețin calitățile profesionale și personale apte să contribuie la eficientizarea activității structurilor de parchet
Potrivit unui comunicat transmis de Ministerul Public, Alina Gorghiu, Ministrul Justiției, a decis să transmită către președintele Klaus Iohannis propunerile pentru numirea în funcții de conducere la DNA și Parchetul General a procurorilor Mihaiela Moraru-Iorga și Remus-Iulian Popa, ambii primind anterior un aviz negativ din partea Consiliului Superior al Magistraturii (CSM).
Cine sunt cei doi procurori propuși de Alina Ghorghiu:
Mihaiela Moraru-Iorga este propusă în funcţia de procuror-şef al Secţiei de combatere a corupţiei în cadrul Direcţiei Naţionale Anticorupţie iar Remus-Iulian Popa în funcţia de procuror-şef al Secţiei de urmărire penală în cadrul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie
Mihaiela Iorga-Moraru
Mihaiela Iorga-Moraru a avut o experiență anterioară la DNA în timpul mandatelor lui Daniel Morar și apoi al Laurei Codruța Kovesi. Cu aceasta din urmă, a existat un conflict care s-a soldat cu acțiuni în instanță.
În iulie 2017, Laura Codruța Kovesi a emis un ordin de revocare a Mihaielei Iorga-Moraru din funcția de procuror la DNA, motivând că nu a înregistrat corect un denunț conform prevederilor legale și nu l-a transmis procurorului-șef al secției respective pentru repartizare.
În replică, Mihaiela Iorga-Moraru a dat-o în judecată pe șefa sa, solicitând despăgubiri în valoare de 10.000 de euro, susținând că a fost supusă presiunilor morale și emoționale. Procesul s-a încheiat cu anularea ordinului de revocare, fără plata de despăgubiri.
Pe parcursul acestui caz, Mihaiela Iorga-Moraru a afirmat că exista o tensiune între ea și Laura Codruța Kovesi, presupus motivată de faptul că nu a cedat unor „anumite solicitări”, inclusiv referitor la un dosar în care era implicată Elena Udrea.
Remus-Iulian Popa:
Cu privire la Remus-Iulian Popa, Consiliul Superior al Magistraturii (CSM) remarca deficiențe în ceea ce privește evaluarea anumitor aspecte, considerate fie ca puncte forte și oportunități, fie ca puncte slabe și amenințări. Domnul procuror părea să nu demonstreze o înțelegere temeinică a conceptelor utilizate în efectuarea unei astfel de analize.
În proiectul de management, candidatul întâmpina dificultăți atât în a demonstra că înțelege unele vulnerabilități sau oportunități, pe care le enunță într-un mod sec, cât și în a propune soluții pentru problemele identificate sau pentru valorificarea oportunităților
Prin abordarea adoptată, candidatul dezvăluie o reticență în a-și asuma responsabilitatea necesară în calitate de lider și coordonator al echipei, aspect esențial având în vedere candidatura sa pentru funcția de procuror-șef al respectivei Secții.
♦ Noi taxe în 2024. Românii care intră în concediu medical vor fi taxați
Răspunsul oferit de candidat pare să evite furnizarea unui răspuns clar la întrebare, dat fiind că, cu siguranță, întrebarea derivă din modul în care acesta a conturat în proiectul său de management un profil de lider pe care membrii organizației ar trebui să-l urmeze. Declarația că nu dorește să fie un model pentru ceilalți intră în contradicție nu numai cu ceea ce a prezentat în proiect, ci și cu motivația sa de a aspira la funcția pentru care candidează. Acest aspect ridică semne considerabile de întrebare cu privire la sinceritatea candidatului.
Sursă alternativă: Agerpres
Flux știri internaționale
