George Simion, finalist în turul al doilea al alegerilor prezidențiale, tocmai a trecut linia roșie. Nu e prima dată când retorica sa derapează, dar de data asta vorbim despre o amenințare directă la adresa celor care nu îl susțin. Pe blogul său oficial, sub titlul simptomatic „Ce mă fac cu voi?”, Simion lasă clar de înțeles că dacă va ajunge președinte, va avea „o problemă” cu o parte din români. Iar asta nu e doar o greșeală de comunicare – e o declarație de intenție periculoasă.
În mesajul amenințător „Ce mă fac cu voi?”, postat pe blogul său oficial, Simion își exprimă public frustrarea față de acei români care nu îi împărtășesc viziunea – o ieșire care ridică semne serioase de întrebare despre capacitatea sa de a reprezenta democratic întreaga țară.
Iată cuvintele lui exacte:
„Ce mă frământă acum e ce facem din 19 mai încolo cu voi. Care voi? O parte din cei care vă pretindeți educați, civilizați, europeni (…) Eu trebuie, din 19 mai, să fiu și președintele vostru. Și abia asta mă neliniștește. (…) Dar nu știu ce voi face cu voi, păreți bezmetici, iraționali și total nedispuși să acceptați că lumea nu este doar cum o vedeți voi. Mai existăm și noi, ceilalți, pe aici.”
Asta nu e retorică electorală, e amenințare. E expresia clară a disprețului față de cei care gândesc altfel. E o poziționare care aduce aminte de regimuri care nu se sinchiseau să spună pe față: „După ce câștigăm, avem grijă de voi.”
Simion se teme că va trebui să fie și „președintele vostru”. Asta e o problemă în sine. Președintele României nu are voie să împartă cetățenii în „ai mei” și „ai voștri”. Nu are voie să-i numească „bezmetici” sau „iraționali” doar pentru că nu îl votează. Nu are voie, punct. Dacă face asta înainte de a ajunge în funcție, ce va face când va avea puterea?
Acest tip de discurs nu e doar inacceptabil, e periculos. Într-un climat deja polarizat, cu oameni nervoși, frustrați și radicalizați, un lider care incită la divizare riscă să aprindă fitilul unor conflicte reale. Când sugerezi că „existăm și noi, ceilalți” și că „nu știi ce vei face cu ei”, cu ceilalți, spui cu alte cuvinte: „Aveți grijă. Vom veni după voi.”
În loc să-și tempereze tabăra și să ofere un minim exemplu de responsabilitate, Simion toarnă gaz pe foc. Se victimizează, atacă, jignește, dar mai ales își expune intențiile: va conduce pentru unii, nu pentru toți. Pentru el, democrația e bună doar cât timp îl ajută să câștige. După aceea, cine nu i se supune e o problemă de „rezolvat”.
În orice stat democratic, un astfel de discurs ar scoate din cursă un candidat. Ar fi un scandal public. Ar fi o criză de integritate. În România, încă mai discutăm „dacă e extremist” sau „dacă e tânăr și sincer”.
Dacă cineva încă mai are dubii, să recitească încă o dată:
„Ce mă fac cu voi? Individual, nu în grup.”
Asta nu e întrebare. E un semnal. O amenințare
România nu are voie să își aleagă președintele în frică. Iar acest mesaj al lui George Simion trebuie tratat ca ceea ce este: o declarație de război ideologic împotriva propriilor concetățeni. Un lider care își amenință cetățenii, înainte de a fi ales, nu are ce căuta la Cotroceni
Textul integral postat pe blogul său poate fi consultat AICI
Flux știri internaționale
