Netanyahu ia în calcul înfometarea populației din nordul Gazei ca parte a unei strategii brutale de a înfrânge Hamas, o măsură care riscă să condamne sute de mii de palestinieni la suferință extremă. Planul, propus de un grup de generali pensionați și analizat de guvernul israelian, prevede blocarea completă a ajutorului umanitar către această regiune, în speranța de a forța Hamas să capituleze. Dacă va fi pus în aplicare, acest plan ar izola întreaga populație civilă din nordul Gaza, inclusiv orașul Gaza, privându-i de acces la hrană, apă, medicamente și combustibil.
Conform propunerii obținute de Associated Press, civilii din nord ar avea la dispoziție o săptămână pentru a evacua zona, care ar fi declarată ulterior „zonă militară închisă”. Cei care nu pleacă ar fi considerați „combatanți” și tratați ca atare, ceea ce ar permite forțelor israeliene să îi elimine sub pretextul reglementărilor militare. Această abordare crudă este justificată de autorii planului drept „singura soluție” pentru a învinge Hamas în nord și a forța eliberarea ostaticilor israelieni reținuți de gruparea militantă.
Înfometarea populației este o crimă de război:
În acest context, reacțiile internaționale nu au întârziat să apară. Organizațiile pentru drepturile omului au criticat vehement planul, subliniind că acesta încalcă dreptul internațional, care interzice utilizarea hranei ca armă de război și impune protejarea civililor în conflicte armate. Reprezentanții ONU au avertizat că o astfel de măsură ar echivala cu o catastrofă umanitară, iar Consiliul pentru Drepturile Omului a condamnat deja tacticile israeliene de blocare a accesului la ajutor umanitar. Human Rights Watch și Amnesty International au tras un semnal de alarmă, afirmând că planul ar putea constitui o încălcare gravă a Convenției de la Geneva, care reglementează protecția civililor în zonele de conflict.
ONU a raportat că, de la 30 septembrie, niciun camion cu alimente, apă sau medicamente nu a reușit să intre în nordul Gaza, ceea ce a dus la o criză gravă. Philippe Lazzarini, directorul agenției ONU pentru refugiații palestinieni (UNRWA), a declarat că cel puțin 400.000 de oameni sunt prinși în nordul Fâșiei Gaza, fără acces la resurse de bază, în timp ce foametea și setea se răspândesc rapid. Lazzarini a subliniat că închiderile repetate ale punctelor de trecere au lăsat populația fără speranță și în pericol de moarte.
Planul a atras, de asemenea, critici din partea oficialilor americani. Un purtător de cuvânt al Departamentului de Stat a declarat că SUA se opun ferm oricărei intenții de a ocupa Gaza sau de a reduce dimensiunea teritoriului. Mai mult, comunitatea internațională, prin vocea Statelor Unite și a altor puteri globale, a subliniat că astfel de măsuri ar putea agrava și mai mult conflictul și ar spori suferința civililor. „Este un consens aproape unanim al comunității internaționale că o astfel de acțiune ar fi profund greșită și contraproductivă”, a declarat Matthew Miller, purtătorul de cuvânt al Departamentului de Stat.
În ciuda criticilor vehemente, există indicii că anumite părți ale planului au fost deja puse în aplicare. Un oficial israelian a declarat sub anonimat că Netanyahu „a studiat și a luat în considerare” planul, iar o altă sursă a confirmat că elemente ale strategiei sunt deja în desfășurare, fără a specifica însă care părți exact. În acest timp, armata israeliană a lansat o ofensivă intensă în tabăra de refugiați Jabaliya din nordul Gaza, iar drumurile dintre Gaza City și zonele mai nordice au fost tăiate, împiedicând evacuarea populației civile.
Situația devine tot mai disperată pentru palestinienii rămași în nordul Gazei:
Deși Israelul a emis numeroase ordine de evacuare de-a lungul războiului, mulți civili refuză să plece, fie pentru că sunt bătrâni, bolnavi sau prea speriați să își abandoneze casele, fie pentru că nu cred că există un loc sigur unde să se refugieze. Sudul Fâșiei Gaza, unde majoritatea populației s-a refugiat, este deja supraîncărcat, cu sute de mii de oameni trăind în tabere mizere, bombardamentele lovind adesea și acolo adăposturile.
Activista palestiniană Jomana Elkhalili, care locuiește în orașul Gaza, a descris frica intensă care domină întreaga regiune: „Toți cei din Gaza se tem de acest plan, dar nimeni nu vrea să fugă. Oamenii nu vor repeta greșeala de a pleca… știm că nici acolo nu este sigur”. Declarațiile ei reflectă disperarea unui popor prins între amenințarea foametei și teama de a nu se mai putea întoarce niciodată la casele lor.
În timp ce Hamas continuă să lanseze rachete și să reziste ofensivei israeliene, planul „Generalii” propune, de asemenea, o soluție pe termen lung: menținerea controlului israelian asupra nordului Gaza pentru o perioadă nedeterminată și crearea unei administrații noi, fără Hamas. Această măsură ar împărți practic Gaza în două, o soluție care este privită cu scepticism și îngrijorare de comunitatea internațională, care vede în aceasta o prelungire a conflictului și o perpetuare a suferinței civililor.
În concluzie, planul propus de grupul de generali reprezintă o escaladare gravă a războiului din Gaza, una care amenință să transforme criza umanitară într-o catastrofă de proporții istorice. În ciuda tuturor avertismentelor și condamnărilor internaționale, Israelul pare hotărât să continue o politică de izolare și pedepsire colectivă, inclusiv înfometarea populației, care nu face decât să adâncească suferința unui popor deja încercat de ani de conflicte și violență.
Sursă: Associateed Press
Flux știri internaționale
