Turcia și Ungaria au venit la summitul NATO pregătite să negocieze și să joace pe două fronturi, scrie Politico. La prima vedere, ambele țări sunt membri de încredere ai alianței. Ungaria alocă 2,1% din PIB pentru apărare, peste obiectivul alianței, și își modernizează armata. Turcia deține a doua cea mai mare armată din NATO, după SUA.
Cu toate acestea, nici premierul ungar Viktor Orbán, nici președintele turc Recep Tayyip Erdoğan nu sunt parteneri confortabili pentru restul celor 32 de membri ai alianței. Cei doi lideri populiști – unul apărând valorile creștine, iar celălalt devenind tot mai islamist – au interese comune mai largi.
Deși au politici diferite de restul NATO, alianța rămâne o prioritate pentru ambele țări. Orbán a arătat dezinteres față de Stoltenberg și Biden la summit. Turcia are interese mai largi decât NATO, cu armata în Siria și Irak și formarea unui bloc turcic. Orbán a participat la un summit turcic, stârnind criticile UE. Înainte de întâlnirea cu Biden și Stoltenberg, Erdoğan a fost în Kazahstan, cerând aderarea completă la Organizația de Cooperare de la Shanghai.
Ambii lideri cochetează cu Rusia, ezită să sprijine Ucraina și au politici externe în conflict cu prioritățile NATO. Ei vor ca NATO să rămână defensivă și se apropie de Donald Trump, anticipând o schimbare în guvernul SUA.
Orbán și Erdoğan au întâlnit separat cu Putin, dar pozițiile lor față de Ucraina diferă. Orbán subminează rolul NATO în Ucraina și susține punctele de vedere ale lui Putin, continuând să cumpere gaz rusesc. Turcia sprijină integritatea teritorială a Ucrainei, trimițând arme la Kiev și menținând relații comerciale cu Rusia. Ambele țări evită implicarea NATO în conflict. Erdoğan a avertizat că alianța „nu ar trebui să fie parte a războiului în sprijinul Ucrainei.”
Orbán s-a întâlnit cu Erdoğan la summitul NATO după vizitele sale controversate în Moscova și Beijing, iar ulterior a zburat în Florida pentru a se întâlni cu Trump. La summitul NATO, Orbán și-a promovat misiunea de „pace” în Ucraina, favorabilă lui Putin.
Ungaria este singura țară NATO care a refuzat să participe la misiunea alianței de sprijin pentru Ucraina, ce implică transferul de arme și instruirea soldaților.
Cu câteva săptămâni înainte de summit, Orbán l-a forțat pe premierul olandez Mark Rutte să confirme respectarea poziției sale, ca o condiție pentru a-i susține candidatura la funcția de secretar general al NATO. Turcia a impus și ea condiții similare lui Rutte, cerând acum, spre nemulțumirea diplomaților americani și europeni, să găzduiască summitul NATO din 2026.
Turcia a provocat, de asemenea, probleme de ultim moment cu declarația summitului NATO. Potrivit unui diplomat, Turcia a „redeschis declarația” pe diverse puncte într-un stadiu avansat al negocierilor, mișcare rară în acest context.
Declarația finală menționează că țările NATO „așteaptă cu nerăbdare să se întâlnească la următorul nostru summit în Haga, Olanda, în iunie 2025, urmat de o întâlnire în Turcia.” Formatul și momentul exact al întâlnirii din Turcia rămân neclare.
Ankara a încercat, de asemenea, să dilueze referința la cooperarea NATO-UE, un subiect sensibil pentru Turcia, a cărei candidatură la UE este doar formală.
Sursă: Politico Europe
Flux știri internaționale
