Adunarea Generală a Organizației Națiunilor Unite (ONU) a adoptat o rezoluție prin care cere retragerea trupelor ruse din Ucraina, cu 93 de voturi pentru. Statele Unite și Rusia Belarus, Coreea de Nord și alte 14 state s-au opus acestei rezoluții. Documentul, propus de Ucraina, Regatul Unit și majoritatea statelor membre ale Uniunii Europene, atribuie responsabilitatea directă pentru conflictul de trei ani Rusiei.
Rezoluția ONU condamnă agresiunea Rusiei față de Ucraina și solicită returnarea teritoriului ocupat.
Administrația Trump a depus eforturi pentru a convinge aliații să voteze împotriva rezoluției, argumentând că o condamnare a invaziei nu ar contribui la atingerea păcii între cele două țări. Deși a reușit să determine câteva țări, precum Ungaria și Costa Rica, să își retragă susținerea, rezultatul final al votului nu a fost influențat.
În același timp, Kievul și aliații săi au dejucat o altă rezoluție, inițiată de SUA, care pleda pentru pace, dar evita să menționeze responsabilitatea Rusiei în declanșarea conflictului militar. Adunarea Generală a adoptat amendamente la acest document, introducând condamnări ale Rusiei, care au fost aprobate la limită. În consecință, SUA s-au abținut de la votul propriei rezoluții.
Deși măsurile adoptate nu vor avea un impact direct asupra războiului dintre Rusia și Ucraina, ele reflectă o tendință tot mai pronunțată a țărilor europene de a-și afirma pozițiile distincte față de SUA pe scena internațională, în special în ceea ce privește conflictul din Ucraina. Eforturile SUA de a se apropia de Rusia, combinate cu retorica belicoasă a președintelui Donald Trump și a oficialilor săi, au îndepărtat atât Ucraina, cât și aliații europeni.
Ambasadoarea interimară a SUA la ONU, Dorothy Shea, a descris versiunea inițială a rezoluției americane drept „o declarație istorică simplă din partea Adunării Generale, care privește spre viitor, nu spre trecut. O rezoluție axată pe o idee clară: încetarea războiului.”
Totuși, Ucraina și alți aliați europeni au avertizat că o declarație lipsită de o condamnare explicită ar submina angajamentele ONU privind drepturile omului în contextul presupuselor crime de război comise de Rusia pe parcursul conflictului.
„Felul în care răspundem atrocităților și crimelor rusești, modul în care reacționăm la agresiunea folosită ca instrument de politică de stat nu va defini doar viitorul Ucrainei sau al Europei, ci și viitorul nostru comun, viitorul lumii democratice și al ONU”, a declarat Mariana Betsa, ministrul adjunct de externe al Ucrainei, în discursul său din fața Adunării Generale.
Între timp, ambasadorul Rusiei la ONU, Vasily Nebenzia, a reiterat retorica Kremlinului, susținând că invazia rusă are ca scop „de-nazificarea” Ucrainei și prevenirea extinderii NATO către granițele Rusiei.
Sursă alternativă. Politico
Flux știri internaționale
