România a finalizat procesul de renegociere a Planului Național de Redresare și Reziliență (PNRR) cu Comisia Europeană, a anunțat ministrul Investițiilor și Proiectelor Europene, Dragoș Pîslaru. Granturi PNRR securizate și împrumuturi reduse. Renegocierea a fost necesară în urma evaluărilor desfășurate de Comisia Europeană pe parcursul anului 2024, care au evidențiat întârzieri semnificative în derularea anumitor investiții și au identificat proiecte considerate cu risc ridicat de nefinalizare. În acest context, autoritățile române au propus ajustări esențiale: înlocuirea proiectelor problematice, actualizarea valorilor financiare în funcție de inflație și evoluția pieței construcțiilor.
Ca urmare a acestor demersuri, România a reușit să asigure integral grantul în valoare de 13,57 miliarde de euro. În schimb, suma alocată prin împrumuturi a fost redusă la 8,01 miliarde de euro, față de alocarea inițială de aproximativ 15 miliarde de euro. Astfel, 6,89 miliarde de euro nu mai pot fi accesate, întrucât nu mai există posibilitatea de a finaliza proiectele aferente până la termenul limită de 31 august 2026.
Printre cele mai importante realizări ale renegocierii se numără obținerea unei finanțări de 2,15 miliarde de euro pentru dezvoltarea infrastructurii rutiere. Aceasta include transferul pe componenta de granturi din PNRR a cinci tronsoane din Autostrada Moldovei A7 (între Focșani și Pașcani), precum și o suplimentare de 173 milioane de euro pentru aceste lucrări.
Alte proiecte majore incluse în forma finală a PNRR sunt:
- 183,6 milioane euro pentru achiziția a 1.200 de ambulanțe, un proiect nou aprobat de Comisie;
- 535 milioane euro pentru continuarea finanțării a 8 spitale (în Cluj, Craiova, Bistrița, Ilfov, Sibiu, București, Constanța și Târgu Mureș);
- 100 milioane euro pentru capitalizarea Băncii de Investiții și Dezvoltare (proiect nou);
- 1,66 miliarde euro pentru eficiență energetică în blocuri de locuințe și clădiri publice – sumele sunt transferate de la împrumuturi la granturi, pentru a reduce presiunea bugetară și a accelera implementarea;
- 86 milioane euro pentru proiecte de cogenerare de înaltă eficiență pe bază de gaz, în Arad și Constanța;
- 400 milioane euro pentru extinderea rețelelor de apă și canalizare;
- 80 milioane euro pentru digitalizarea sistemului judiciar;
- 30 milioane euro pentru elaborarea Cadastrului Apelor (finanțat din grant);
- 86,25 milioane euro pentru continuarea proiectului de producție a hidrogenului verde;
- 14,8 milioane euro pentru automatizarea proceselor din administrația publică (tehnologie RPA);
- 5 milioane euro pentru realizarea Registrului Național al Clădirilor.
Comunicatul integral poate fi cinsutat AICI
Flux știri internaționale
