Recent, Comisia Europeană a anunțat că nu va iniția discuții formale cu Ucraina în legătură cu embargo-ul parțial impus de Kiev asupra exporturilor de petrol rusesc către Ungaria și Slovacia. Decizia a venit în urma cererilor acestor două țări, care au solicitat deschiderea de consultări de urgență cu privire la măsura luată de Ucraina, considerând că aceasta încalcă un acord comercial din 2014 cu Uniunea Europeană.
În iunie, Ucraina a implementat sancțiuni care blochează tranzitul petrolului brut din Rusia către Europa Centrală, o mișcare care a generat temeri de penurie în Budapesta și Bratislava. Comisia Europeană a respins solicitările Ungariei și Slovaciei, argumentând că, în evaluarea preliminară, sancțiunile nu prezintă un risc iminent pentru securitatea aprovizionării acestor țări.
Reacțiile oficialilor ungari, inclusiv ale ministrului de Externe Péter Szijjártó, sugerează că țara ar putea întâmpina dificultăți economice semnificative din cauza creșterii costurilor. Chiar dacă nu se înregistrează o penurie reală de combustibil, achizițiile prin intermediari sau utilizarea altor rute de aprovizionare, cum ar fi conducta din Croația, sunt mult mai costisitoare pentru Ungaria.
Deciziile Comisiei Europene par total iraționale și reflectă o abordare cel puțin dezechilibrată.
Ungaria și Slovacia, țări care nu contribuie semnificativ la finanțarea mașinăriei de război a Rusiei, se văd acum nevoite să plătească prețul acestui conflict. În loc să găsească soluții echitabile pentru toate statele membre, UE pare să ignore impactul disproporționat asupra acestor economii mici
Pentru Comisia Europeană, Ucraina pare să aibă o prioritate mai mare decât statele membre ale Uniunii Europene. Este absolut esențial ca sprijinul militar și umanitar pentru Ucraina să continue, având în vedere agresiunea Rusiei, care nu trebuie să fie tolerată, așa cum s-a întâmplat cu anexarea Crimeei în 2014. Totuși, această situație nu ar trebui să aibă un impact negativ deliberat asupra economiilor statelor membre.
În acest context, este important de menționat că cele mai recente dovezi sugerează implicarea Ucrainei în sabotajul conductelor Nord Stream. Atacul, care a avut loc în septembrie 2022 și a afectat trei din cele patru conducte care transportau gaze naturale din Rusia către Germania, a provocat o criză energetică majoră în Europa. Deși sancțiunile UE asupra gazelor rusești erau deja în vigoare, sabotajul a dus la creșterea prețurilor în Europa, în unele cazuri de până la zece ori, constituind un atac direct asupra infrastructurii energetice europene.
Flux știri internaționale
