Criza electorală: România, teren de luptă între Trump, Putin și UE

România se află în mijlocul unei crize politice cu posibile  implicații internaționale, pe fondul tensiunilor dintre susținătorii administrației Trump și centriștii europeni. Țara, vecină cu Ucraina, devine punctul fierbinte al unei confruntări între influențele externe și principiile democratice ale Uniunii Europene. Există temeri că Rusia ar fi intervenit în procesul electoral pentru a destabiliza scena politică românească, relatează Politico

Disputa a escaladat în urma alegerilor prezidențiale din noiembrie, când Călin Georgescu, un candidat ultranaționalist cu viziuni pro-ruse, a obținut un rezultat surprinzător în primul tur. Autoritățile au demarat rapid investigații asupra campaniei sale, descoperind nereguli financiare și posibile legături externe. S-au semnalat inclusiv acțiuni masive de influențare pe rețele sociale, în special pe TikTok, care au alimentat speculațiile privind o intervenție a Moscovei.

Înaintea turului doi, care urma să se desfășoare între Georgescu și un candidat pro-european, Curtea Constituțională a României a anulat scrutinul, invocând compromiterea procesului electoral. Ca urmare, alegerile au fost reprogramate pentru luna mai. Însă, duminică, Biroul Electoral Central i-a interzis lui Georgescu să participe la noul scrutin, decizie pe care acesta o poate contesta în zilele următoare, deși șansele de succes sunt reduse.

Decizia a fost întâmpinată cu proteste, iar susținătorii lui Georgescu au acuzat o conspirație menită să îl împiedice să ajungă la putere. În acest context, figuri proeminente din tabăra lui Trump, precum Elon Musk și vicepreședintele american JD Vance, au criticat vehement anularea scrutinului, denunțând ceea ce consideră a fi o manipulare a procesului democratic de către elitele europene. Musk a reacționat pe platforma X, catalogând măsura drept „nebunie”, iar Georgescu a transmis un mesaj în care a afirmat că „democrația mondială este în pericol”.

Profilul lui Georgescu, un candidat care a criticat Uniunea Europeană dar și-a exprimat admirația pentru Vladimir Putin și pentru fostele regimuri autoritare din România, l-a transformat într-un simbol al opoziției față de establishmentul politic european. Popularitatea sa pe rețele sociale, unde a apărut în videoclipuri realizate profesionist în care fie se scălda într-un lac cu apă rece sau se antrena pe o pistă de alergare ori purta haine tradiționale călare pe un cal, i-a consolidat imaginea de lider naționalist.

Noua realitate geopolitică aduce însă o schimbare semnificativă pentru România, o țară care în trecut a menținut relații strânse cu Occidentul, în ciuda influenței sovietice. Cu baze NATO strategice și un rol esențial în sprijinirea Ucrainei, România este considerată un pilon al securității europene. Cu toate acestea, dinamica internațională s-a modificat, iar apropierea unor forțe politice din SUA de viziuni pro-ruse generează incertitudini în politica externă a țării.

Experții atrag atenția că întreaga situație favorizează Moscova, care urmărește destabilizarea țărilor est-europene prin amplificarea tensiunilor interne. Scopul final al Kremlinului, spun analiștii citați de POLITICO, este crearea unui climat de confuzie și haos, care să-i permită o influență tot mai mare în regiune. România se confruntă astfel nu doar cu o criză electorală, ci și cu un test major pentru viitorul său democratic și pentru stabilitatea sa geopolitică.

Sursă: Politico

Fotografie cu caracter ilustrativ

Urmăriți Politic Media și pe Google News