Decizia CCR privind declarațiile de avere își are originea într-o sesizare făcută acum 6 ani

decizia ccr declarații de avere
buton facebook       buton share x-twitter       buton sharewhatsapp

Decizia Curții Constituționale privind modificarea regimului declarațiilor de avere are la bază o sesizare inițiată în urmă cu șase ani de o consilieră din cadrul instituției Avocatului Poporului. În anul 2018, aceasta a fost sancționată de Agenția Națională de Integritate (ANI) cu o amendă de 50 de lei, pe motiv că nu a declarat veniturile soțului ei. Funcționara a contestat sancțiunea în instanță, susținând că nu cunoștea salariul soțului, întrucât acesta lucra într-o bancă unde angajații semnaseră clauze de confidențialitate. Ea a argumentat că publicarea acestor date ar fi încălcat contractul de muncă al soțului și ar fi putut atrage sancțiuni disciplinare asupra acestuia.

Inițial, Judecătoria Sectorului 3 i-a respins plângerea, dar în cadrul apelului, Tribunalul București a admis solicitarea de sesizare a Curții Constituționale privind posibila neconstituționalitate a unor prevederi din Legea nr. 176/2010 privind funcționarea ANI. Deși plângerea privind amenda a fost respinsă, instanța a considerat că există temei pentru a verifica dacă legea respectivă încalcă drepturile constituționale ale persoanelor obligate să furnizeze informații despre veniturile altor membri ai familiei. Astfel, cazul a fost mutata la Curtea Constituțională

Șase ani mai târziu a venit decizia CCR:

Pe 29 mai 2025, șase ani mai târziu, Curtea Constituțională a decis că două articole din legea ANI sunt neconstituționale. Primul se referă la obligația de a publica online declarațiile de avere și de interese, iar al doilea vizează includerea veniturilor și bunurilor deținute de soți sau copii în aceste declarații. CCR a considerat că aceste cerințe încalcă dreptul la viață privată și pot genera răspundere penală pentru declarații referitoare la date pe care persoana vizată nu le cunoaște în mod direct și nu le controlează.

Prin această decizie, Curtea a stabilit că este suficient ca declarațiile să fie transmise Agenției Naționale de Integritate, fără a fi făcute publice pe site-urile instituțiilor. Hotărârea a fost criticată de ANI și de organizații civice, care atrag atenția că transparentizarea averilor funcționarilor și demnitarilor este un instrument esențial în prevenirea corupției și în asigurarea încrederii în administrația publică.

Urmăriți Politic Media și pe Google News