Germania își reconstruiește armata și intră într-o nouă eră a politicii sale de apărare, investind masiv în reînarmare pe fondul războiului din Ucraina și al instabilității de la granițele estice ale Europei. După decenii de reținere strategică, Berlinul redescoperă puterea armatei ca instrument de influență și securitate. Această transformare, care include alocări bugetare record și revigorarea industriei naționale de apărare, ar putea redefini echilibrul de putere din Europa – arată o analiză Politico.
Germania, din nou un actor militar major
După ce, timp de peste 30 de ani, Bundeswehr-ul a fost perceput drept o forță subfinanțată și slab echipată, guvernul federal își propune acum o reconstrucție completă. Obiectivul: o armată modernă, capabilă să răspundă rapid la amenințări și să joace un rol central în apărarea continentului.
Până în 2029, Germania plănuiește să cheltuiască 153 de miliarde de euro anual pentru apărare, aproximativ 3,5% din PIB, un salt spectaculos față de nivelurile din trecut și cel mai amplu efort militar de la reunificare. Prin comparație, Franța are în plan un buget de aproximativ 80 de miliarde de euro până în 2030, iar Polonia – statul care alocă cel mai mare procent din PIB pentru apărare în NATO – investește deja peste 4,5% din PIB, adică circa 44 de miliarde de euro anual.
Redesenarea echilibrului de influență european
Pentru o lungă perioadă, Uniunea Europeană a funcționat pe baza unei înțelegeri tacite: Germania era pilonul economic, iar Franța garanta protecția militară. Acum, această formulă se răstoarnă. Berlinul își asumă rolul de lider militar continental, iar Parisul încearcă să-și păstreze relevanța strategică.
Această nouă realitate aduce și implicații geopolitice profunde. În timp ce Polonia salută consolidarea apărării germane ca pe o necesitate în fața Rusiei, în Franța se instalează un amestec de neliniște și prudență. Mulți oficiali francezi se tem că Berlinul va domina structurile de apărare europene și va marginaliza inițiativele comune.
Germania vrea armata finanțată și produsă acasă
Planul de reînarmare are și o componentă economică puternică: Germania vrea ca cea mai mare parte a noilor achiziții să provină din propria industrie. Documente interne indică faptul că până la sfârșitul lui 2026, Bundestagul va aproba contracte de 83 de miliarde de euro pentru modernizarea tuturor ramurilor forțelor armate — de la tancuri și nave de luptă la sisteme de sateliți și drone.
În spatele acestui val de investiții se află un plan strategic de 377 de miliarde de euro, ce acoperă peste 300 de programe militare noi. Doar 10% dintre aceste contracte vor merge către furnizori americani, în timp ce restul fondurilor vor rămâne în Europa — în principal în Germania. Cu alte cuvinte, motorul economic al Uniunii devine acum și centrul său militar-industrial.
Tensiuni cu Franța și fisuri în cooperarea europeană
Această orientare trezește nemulțumiri la Paris, mai ales pe fondul divergențelor din cadrul proiectului Future Combat Air System (FCAS), inițiat împreună cu Franța și Spania. Disputele legate de împărțirea responsabilităților și de controlul tehnologic au blocat proiectul, iar Berlinul explorează deja posibile alianțe alternative cu Suedia, Marea Britanie sau Spania.
Pentru Paris, aceste mișcări sunt percepute ca o amenințare directă la statutul său de lider militar european, consolidat de deținerea arsenalului nuclear. Un oficial francez a comentat ironic că „Germania nu mai are nevoie să ocupe teritorii cu armata – le poate cumpăra”.
Estul salută revenirea Berlinului
În Polonia, schimbarea este privită cu realism. Oficialii de la Varșovia susțin că reînarmarea Germaniei este nu doar justificată, ci esențială pentru securitatea colectivă. „Nu putem cere tuturor să investească în apărare, dar să le interzicem germanilor să o facă”, a spus fostul ambasador Marek Magierowski.
Totuși, istoria complicată dintre cele două țări nu dispare ușor. În ciuda deschiderii actuale, o parte din opinia publică poloneză rămâne reticentă la ideea unei Germanii din nou puternice militar.
O Europă în transformare
Reconfigurarea apărării germane mută centrul de greutate al Europei către est și marchează trecerea Germaniei de la statutul de „gigant economic pașnic” la cel de putere militar-industrială de prim rang. Franța își protejează poziția prin forța nucleară, iar Polonia devine un jucător cheie pe flancul estic al NATO.
Pentru Uniunea Europeană, întrebarea de fond rămâne: această reînarmare va stimula o integrare mai strânsă în domeniul apărării sau va adânci fragmentarea dintre statele membre?
Un diplomat european a sintetizat dilema astfel: „Schimbarea este uriașă și inevitabilă. Dar Germania rămâne parte din UE și NATO — iar asta menține echilibrul, cel puțin deocamdată.”
Sursă alternativă: Politico
Flux știri internaționale
