România va avea nevoie de noi măsuri fiscale începând cu 2027 pentru a stabiliza datoria publică și pentru a proteja încrederea investitorilor, arată cea mai recentă evaluare a Fondului Monetar Internațional(FMI). Instituția atrage atenția că ajustările aprobate pentru 2025-2026 reprezintă doar o parte din efortul necesar și că vor fi necesare pași suplimentari pe termen mediu.
FMI subliniază că pachetul de reforme fiscale adoptat recent este esențial pentru corectarea dezechilibrelor bugetare și pentru reducerea presiunilor asupra economiei. Printre soluțiile recomandate se numără un sistem de impozitare progresivă a veniturilor, o actualizare a taxelor pe proprietate și politici salariale și de pensii gestionate cu prudență.
Instituția financiară atrage totodată atenția asupra riscurilor asociate inflației și întârzierilor în reformele structurale. O politică monetară atent calibrată rămâne crucială, iar FMI consideră că relaxările de dobândă ar trebui reluate doar după ce dinamica salariilor și a prețurilor încetinește clar. O flexibilitate mai mare a cursului de schimb în anii următori ar întări capacitatea economiei de a face față șocurilor externe, se arată în raport.
Ministerul Finanțelor notează că evaluarea FMI confirmă direcția în care se îndreaptă politicile macroeconomice ale României. Potrivit instituției, reformele implementate sunt apreciate pe plan internațional, iar pachetul fiscal pentru 2025-2026 este considerat un element-cheie pentru restabilirea încrederii piețelor. Ministrul Finanțelor, Alexandru Nazare, afirmă că analiza FMI validează atât amploarea reformelor, cât și credibilitatea angajamentelor asumate de autorități.
FMI estimează creșteri modeste pentru România
Potrivit estimărilor Fondului, economia României ar urma să crească cu 1% în 2025 și cu 1,4% în 2026, valori revizuite în scădere față de prognozele anterioare. Evoluția va fi sprijinită de investițiile finanțate prin programele Next Generation EU, care ar putea echilibra efectele consolidării fiscale asupra consumului intern.
Pe partea de inflație, instituția prognozează o revenire în intervalul țintit de Banca Națională până la finalul lui 2026. FMI apreciază abordarea prudentă a BNR și recomandă menținerea acestei linii până la o temperare fermă a presiunilor interne asupra prețurilor.
Raportul notează și progresele României în reformele structurale, în special cele care vizează accesul pe piața muncii, formarea profesională și sprijinul pentru tinerii aflați în căutarea unui loc de muncă. Totuși, FMI insistă și pe continuarea reformelor de guvernanță și pe creșterea eficienței administrației publice, factori considerați importanți pentru atragerea investițiilor.
În cadrul consultărilor realizate sub Articolul IV, directorii FMI au cerut României să mențină ritmul consolidării fiscale și să pregătească măsuri suplimentare după 2026. Scopul este restabilirea sustenabilității fiscale și protejarea stabilității financiare într-un context global cu riscuri ridicate. De asemenea, instituția recomandă ca orice măsuri noi să fie implementate cu atenție pentru a nu afecta cererea internă.
Evaluarea FMI s-a bazat pe discuțiile purtate în septembrie la București cu reprezentanți ai Ministerului Finanțelor, ai Băncii Naționale, ai altor instituții publice, dar și cu mediul privat și organizațiile neguvernamentale. România nu are în prezent un acord financiar activ cu Fondul, însă evaluările anuale rămân obligatorii pentru toate statele membre.
Urmăriți Politic Media și pe Google News
